Studiu privind Calculul Pragului de Semnificatie in Activitatea de Audit Financiar

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Studiu privind Calculul Pragului de Semnificatie in Activitatea de Audit Financiar.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Extras din document

Pragul de semnificaţie în audit

Introducere

Potrivit Standardului de Audit 320 „Obiectivul unui audit al situaţiilor financiare este de a permite unui auditor exprimarea unei opinii, potrivit căreia situaţiile financiare au fost întocmite sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu un cadru general de raportare financiară identificat”

Este cunoscut faptul că auditorii nu pot examina fiecare tranzacţie reflectată în situaţiile financiare, practica demonstrând, în general, că nu există timp suficient pentru a realize un audit detaliat. Acesta este şi motivul pentru care auditorul este nevoit să accepte încă de la începutul lucrării sale o valoare redusă de erori. Dar, totuşi, cât de multe erori sau omisiuni sunt dispuşi să tolereze în situaţiile financiare, astfel încît să prezinte o opinie corectă şi întemeiată asupra lor?

Această întrebare este una extrem de dificilă, răspunsul diferind de la un auditor la altul, în funcţie de raţionamentul profesional, concepţia proprie şi de experienţă, avându-şi rădăcinile în conceptul teoretic numit prag de semnificaţie, definit astfel: „Nivelul, mărimea unei sume, peste care auditorul consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atât regularitatea şi sinceritatea conturilor anuale, cât şi imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare şi a patrimoniului întreprinderii“ .

Aşadar, dimensiunea marjei de eroare acceptabile, materializată în pragul de semnificaţie, reprezintă o „graniţă” de la care auditorul va trebui să detecteze eventualele anomalii semnificative, mărimea şi natura acestora.

„Cadrul General pentru Întocmirea şi Prezentarea Situaţiilor Financiare“ al Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate doreşte să clarifice următoarele lucruri cu privire la Pragul de semnificaţie: „Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii judecate în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării eronate. Astfel, pragul de semnificaţie oferă mai degrabă o limită, decât o caracteristică calitativă primară pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utilă“

Altfel spus, o eroare de 100 € nu pare să atenţioneze asupra judecăţii raţionale a unei persoane, dar o eroare de 50.000 € indică cu siguranţă faptul că judecata raţională a acelei persoane a fost schimbată sau influenţată. În exemplul descris, auditorul ar trebui să stabilească pragul de semnificaţie în aşa fel încât totalul erorilor descoperite să fie superior sumei cu care acesta a considerat că se pot echivoca situaţiile financiare (pragului de semnificaţie ales), pentru ca această neregularitate să-i atragă atenţia asupra unei posibile intenţii de fraudă.

Cu alte cuvinte, auditorul are de-a face cu informaţii care, luate individual, au o importanţă relativă. Pe măsură ce acestea se dovedesc a nu fi atât de semnificative, este firesc ca şi importanţa pe care auditorul le-o acordă să scadă, în vederea sa rămânand doar cele care prezintă date semnificative. Totodată, profesionistul trebuie să aibă grijă să facă o permanentă verificare a efectului pe care aceste denaturări nesemnificative le pot avea luate corelat.

Pragul de semnificaţie este stabilit de către practician ca fiind “nivelul maxim tolerabil al măsurii în care situaţiile financiare pot fi denaturate, dar acceptabile din punct de vedere al stakeholderilor.”

Pragul de semnificaţie este cunoscut şi sub denumirea de “prag de materialitate” şi constituie un factor major pe care auditorii îl iau în considerare atât în etapa de planificare a auditului, când se stabileşte gradul de extindere a testelor şi a procedurilor de audit, cât şi în etapa de formulare a opiniei, când se evaluează probele de audit şi erorile constatate.

1.Pragul de semnificaţie în etapa de planificare

Nivelul pragului de semnificaţie e stabilit încă din fazele incipiente, prin acţiunea de planificare a auditului şi va servi echipei de audit pe parcursul misiunii sale. El reprezintă un factor esenţial pentru echipa de audit de a clasifica informaţiile financiare în amontele sau în avalul său.

Într-o primă fază a misiunii sale, auditorul trebuie să stabilească un prag global de semnificaţie, acesta permiţând o orientare şi o planificare mai bună a misiunii de audit. Natura, durata şi gradul de extindere a testelor şi a procedurilor de audit se stabilesc în etapa de planificare în funcţie de pragul de semnificaţie.

În cursul acestei misiuni, pragurile de semnificaţie stabilite evită executarea de lucrari inutile şi oferă posibilitatea unei mai bune justificări a deciziilor referitoare la opinia emisă, datorită faptului că auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificaţie, astfel încât să se asigure că poate detecta din punct de vedere cantitativ, informaţiile eronate semnificative.

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu privind Calculul Pragului de Semnificatie in Activitatea de Audit Financiar.doc