Aspecte privind criminalitatea în rândul femeilor - practicarea prostituției

Notiuni generale

In cercetarea criminologica se da atentie si criminalitatii dupa sex. Este un fapt evident ca la criminalitate participa nu numai barbatii ci si femeile.

Din punct de vedere criminologic intereseaza, in primul rand, in ce masura, in ce proportie participa femeile la criminalitate, la ce fel de infractiuni participa ele mai mult si in caliatate de ce: victima sau autor.

Criminalitatea femeilor in raport cu cea a barbatilor este mult mai restransa. Procentul actual de participare este de circa 15% relativ scazut fata de cel al barbatilor si datorita faptului ca femeile sunt de cele mai multe ori victime fiind mai vulnerabile . Totusi, acest procent este unul variabil, in masura in care femeia este tot mai mult antrenata in viata sociala, in aceeasi masura apar tot mai multe ocazii de a comite infractiuni, ceea ce conduce intr-o mai mare masura si la criminalitate.

Este, de asemenea, un lucru notoriu ca femeile au la dispozitie comiterea unui cerc mai restrans de infractiuni, specifice de altfel, cum ar: pruncuciderea, prostitutia la fel de bine cum exista si infractiuni specifice barbatilor: unele infractiuni de violenta, vatamare corporala si talharie.

Dictionarul explicativ al limbii romane defineste prostitutia ca fiind fapta comisa de femeia care practica relatii sexuale cu diverse persoane pentru a-si procura mijloace de existenta.

In Romania prostitutia e vazuata ca fiind infractiune atat in actualul cod (art.328) cat si noul cod penal(art.234). In ambele coduri, infractiunea este definita ca fiind „ fapta persoanei care isi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta, practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane”. Singura diferenta intre reglementarea din cele doua coduri o constituie modul de sanctionare; astfel, de lege lata, prostitutia este pedepsita cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani, iar in noul cod penal, prostitutia se pedepseste cu inchisoare dela 3 luni la un an sau cu zile amenda.

Analizand prostitutia ca infractiune, din punct de vedere al conditiilor preexistente si al continutului constitutiv se poate constata urmatoarele:

o Obiectul juridic are in vedere relatiile privind convietuirea sociala, relatii care presupun procurarea mijloacelor de existenta prin munca, cu respectarea regulilor de morala privind viata sexuala a persoanei, precum si a moralitatii publice.

o Obiectul material consta in sumele de bani, valorile sau bunurile pe care subiectul si le procura practicand prostitutia si care ii servesc la asigurarea existentei .

o Subiectul activ poate fi orice persoana. In consecinta, se poate mentiona ca prostitutia poate fi practicata atat de barbati , cat si de femei. Cu toate acestea, este unanim acceptat ca femeile constituie subiectul activ al acestei infractiuni mult mai frecvent.

o Sub aspectul laturei obiective, prostitutia este o infractiune comisiva, ce implica doua actiuni cumulative intre care trebuie sa existe o legatura de la mijloc la scop.

Actiunea scop consta in fapta de a procura toate sau numai principalele mijloace de existenta .Actiunea mijloc consta in practicarea de raporturi sexuale cu diferite persoane.

Infractiunea de prostitutie este o infractiune de obicei, presupunand o pluralitate de acte, pe parcursul unei anumite perioade de timp, in care practicarea acestor raporturi sa fi constituit pentru respectiva persoana sursa unica sau principala de procurare a mijloacelor de existenta.

Urmarea imediata consta intr-o incalcare a normelor de convietuire sociala, referitoare la viata sexuala si a procurarii mijloacelor de existenta.

Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.

o Latura subiectiva presupune intentia directa, deoarece fapta se savarseste in scopul procurarii pe aceasta cale a mijloacelor de existenta sau a principalelor mijloace de existenta.

Tentativa la aceasta infractiune nu este posibila. Consumarea ei are loc cand se realizeaza un numar suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru ca aceste raporturi sa poata fi caracterizate ca fiind un mod obisnuit de procurare a mijloacelor de existenta sau a principalelor mijloace de existenta.

In restul democratiilor, atitudinea este substantial diferita. Astazi, prostitutia, sau mai corect, serviciile sexuale, sunt legale in Germania, Franta, Olanda, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Finlanda, Suedia si Norvegia, Anglia si Scotia, Ungaria, Danemarca s.a. Acelasi lucru este valabil si in tari non-europene, precum Canada si Australia. Serviciile sexuale sunt admise in tari majoritar ortodoxe, precum Rusia si Grecia. Nu in Bulgaria, unde totusi prostitutia este tolerata. Ucraina ramane o exceptie. Aceasta politica a democratiilor are ca explicatie si o viziune mai libera asupra vietii sexuale. Totusi, nu liberalizarea sexului reprezinta factorul cel mai important pentru felul in care trateaza societatile decente, astazi, problema prostitutiei. Ci intelegerea faptului ca persoanele care ofera servicii sexuale sunt victime. Conditia celui care traieste din practicarea prostitutiei nu este deloc fericita. Riscurile fizice foarte mari sunt dublate de marginalizare sociala si dispret fata de persoanele care savarsesc astfel de fapte. Dorinta de a evita astfel de situatii explica de ce in majoritatea tarilor enumerate mai sus se pedepseste proxenetismul. Exemplul cel mai frapant al atitudinii fata de problema serviciilor sexuale ofera Suedia. Aici, nu prostituata este incriminata, ci persoana care ofera bani pentru serviciile sexuale.