Aspecte Teoretice ale Testamentului

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Aspecte Teoretice ale Testamentului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 26 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Maria Harbada

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Cuprins

I.TESTAMENTUL
1.DEFINITIE
2.CARACTERELE JURIDICE ALE TESTAMENTULUI
II.CONDIŢIILE DE VALIDITATE ALE TESTAMENTULUI
1.Capacitatea de a dispune prin testament
2. Consimţământul
3.Cauza testamentului
4.Conditii de forma
III.INEFICACITATEA LEGATELOR
A. Revocarea expresa
B. Revocarea tacita
C.Consecinţele ineficacităţii legatelor.
IV.EXHEREDAREA SAU DESMOSTENIREA
1.Notiune
2. Felurile exheredării
V.EXECUŢIA TESTAMENTARĂ
A.Natura juridică
B. Puterile şi îndatoririle executorului testamentar
VI.SPETE
VII.BIBLIOGRAFIE

Extras din document

DEFINIŢIA TESTAMENTULUI

Testamentul este un act formal prin care o persoana numita testator instituie in mod necesar unul sau mai multi succesori , cu scopul ca acestia sa asigure executarea vointei sale dupa moarte. Pentru validitatea testamentului in general se cer anumite conditii de forma caci el este un act juridic solemn.

Actele prin care defunctul dispune de bunurile sale după încetarea sa din viaţă sunt legatele .

Aceste legate pot fi universale, cu titlu universal sau cu titlu particular . Dar după cum cu deplin temei s-a remarcat în literatura de specialitate, noţiunea de testament nu trebuie confundată cu noţiunea de legat , aşa cum pare să o fi făcut legiuitorul.

Pe lângă legate, testamentul mai cuprinde şi alte manifestări de ultimă voinţă ale defunctului :

• sarcini impuse legatarilor şi care absorb în tot sau în parte, emolumentul liberalităţii testamentare ;

• exheredări, adică îndepărtări de la moştenire a unor moştenitori legali nerezervatari ;

• desemnarea unui executor testamentar, adică a unei persoane împuternicite să aducă la îndeplinire ultima voinţă a defunctului;

• revocarea dispoziţiilor dintr-un testament anterior ;

• retractarea revocării dispoziţiilor unui testament anterior ;

• un partaj de ascendent;

• recunoaşterea unui copil din afara căsătoriei;

• dispoziţiile cu privire la îngroparea şi funeraliile defunctului .

Este, deci, evident că testamentul poate cuprinde pe lângă legate şi alte acte de ultimă voinţă ale defunctului, însă nu este obligatoriu ca testamentul să cuprindă legate, fiind posibil să cuprindă doar alte manifestări de voinţă ale defunctului.

Concluzia care s-a impus şi care este astăzi unanim acceptată, este aceea că testamentul nu este doar un simplu act juridic, ci el este un tipar juridic, o formă, cuprinzând o multitudine de acte juridice de sine stătătoare şi cu regim juridic aparte.

În acest sens dispoziţiile art.48 alin.3 şi art.57 alin.3 C.Fam. sunt elocvente, prevăzând că recunoaşterea paternităţii unui copil din afara căsătoriei făcută prin testament este irevocabilă, deşi testamentul este esenţialmente revocabil ; după cum s-a subliniat în literatura de specialitate, prevederile legale citate mai sus nu constituie excepţii de

la principiul revocabilităţii dispoziţiilor testamentare, ci o ilustrare a ideii că în cadrul testamentului pot coexista mai multe acte juridice de sine stătătoare.

Tot pentru acest motiv, este posibil ca unul sau altul dintre actele juridice cuprinse în testament să fie nul, fără ca acesta să atragă în mod necesar nevaliditatea celorlalte acte juridice.

CARACTERELE JURIDICE ALE TESTAMENTULUI

Din definiţia legală rezultă că testamentul are următoarele caractere juridice :

• testamentul este un act juridic, deci trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale ale oricărui act juridic privind valabilitatea voinţei exprimate ( capacitatea, obiectul, cauza ) ca şi cele specifice pentru testament ( capacitate, formă etc );

• testamentul este un act juridic unilateral .

• El exprimă voinţa unei singure persoane, independent de orice manifestare a voinţei beneficiarului ;

• este un act personal, deci nu poate fi încheiat prin reprezentare ;

• este un act juridic pentru o cauză de moarte, el producând efecte doar după moartea testatorului ;

• este un act solemn, întrucât el trebuie să îmbrace ad validitatem formele anume prevăzute de lege ;

• este un act esenţialmente revocabil, testatorul fiind în drept ca până la moartea sa să revină asupra dispoziţiilor unui testament anterior . Acest drept al testatorului este discreţionar şi nesucceptibil de abuz .

II.CONDIŢIILE DE VALIDITATE ALE TESTAMENTULUI

Conform celor precizate mai înainte, testamentul trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate ale actului juridic în general precum şi unele condiţii specifice .

Deci, el trebuei să exprime un consimţământ valabil al testatorului, testatorul să aibă capacitatea de a testa, iar beneficiarul pe aceea de a primi prin testament, obiectul testamentului să fie licit şi posibil, cauza acestuia să fie licită şi morală .

În literatura juridică într-o opinie aparte în privinţa analizei condiţiilor de fond ale testamentului, autorul consideră specifice testamentului două condiţii şi anume : - interzicerea testamentului conjuctiv de către lege şi ca testamentul să conţină substituţii fidecomisare .

Condiţiile de validitate au în vedere în mod preponderent legatele - principalele acte de dispoziţii testamentare - însă înlocuind

ceea ce trebuie înlocuit ele se aplică şi celorlalte acte juridice susceptibile a fi conţiunte în testamente .

Fisiere in arhiva (1):

  • Aspecte Teoretice ale Testamentului.doc

Alte informatii

referatul face referire la ineficienta testamentului si a fost prezentat la FEAA