Contractul de Donație - Cauzele Legale de Revocare

Într-un contract de donaţie părţile pot stipula – cu respectarea principiului irevocabilităţii – anumite clauze care pot duce la desfiinţarea contractului.

Independent de aceste clauze prevăzute expres de părţile contractante, legea prevede trei cauze de revocare, numite cauze legale de revocare, deoarece nu operează fără a fi prevăzute în contract; revocarea pentru neexecutarea sarcinii, pentru ingratitudine şi pentru survenienţă de copil. Aceste trei cauze nu contravin principiului irevobabilităţii şi nu reprezintă excepţii de la acesta.

Dintre cele trei cauze legale de revocare, numai pentru survenienţă de copil operează de drept; în caz de litigiu dintre părţi instanţa constată numai îndeplinirea condiţiilor revocării. În schimb, în celelalte două cazuri, revocarea este judiciară; revocarea se pronunţă numai la cecrerea persoanelor îndreptăţite a introduce acţiunea şi numai în baza aprecierii de către instanţă a faptelor de ingratitudine săvârşite de donator, respectiv de neexecutarea a sarcinii de către donator ori succesorii săi în drepturi.

Revocarea donaţiilor pentru neîndeplinirea sarcinilor

Sarcina este o obligaţie impusă donatarului, care, dacă a acceptat donaţia, este ţinut să o ducă la îndeplinire. În caz de neexecutare, donatorul poate recurge la măsuri de executare sau la rezoluţiunea donaţiei, ori la revocarea judiciară a acesteia pentru neexecutarea sarcinii. Sarcina trebuie să fie posibilă, licită şi morală. Ea poate fi stipulată în favoarea oricăreia dintre părţi sau în favoarea unui terţ. Dacă sarcina sa stipulat în favoarea donatarului, donaţia este pur gratuită, însă, în caz de neexecutare, ea poate fi revocată pe acest temei. Dacă sarcina este stipulată în favoarea donatorului sau a unui terţ, în măsura sarcinii, donaţia nu mai este o liberalitate. Acţiunea în revocare poate fi intentată de donator, de succesorii săi în drepturi şi chiar de creditorii chirografari prin intermediul acţiunii oblice. Dacă este admisă de către instanţă, acţiunea în revocarea donaţiei va produce efecte retroactive atât în privinţa donatarului şi a succesorilor lui în drepturi, cât şi faţă de terţi. Bunurile donate se reîntorc la donator libere de orice sarcină. Dacă donatorul a adus îmbunătăţiri lucrului donat, el este îndreptăţit la despăgubiri corespunzătoare.

Revocarea donaţiilor pentru ingratitudine

Ingratitudinea este antonimul recunoştinţei, pe care donatarul s-ar cuveni să o aibă faţă de donator. Recunoştinţa nu constituie o obligaţie pozitivă, dar ea impune donatarului abţinerea de la săvârşirea unei fapte necorespunzătoare la adresa donatorului. În principiu, toate contractele de donaţie pot fi revocate pentru ingratitudinea donatarului, cu excepţia donaţiilor făcute de terţi viitorilor soţi înaintea căsătoriei.

Cazurile de revocare a donaţiilor pentru ingratitudine prezentate de art. 831 C.Civ., sunt:

a. dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului

b. dacă donatarul s-a făcut culpabil faţă de donator de delicte, cruzimi sau injurii grave

c. dacă donatarul refuză fără temei de a da alimente donatorului

a. Pentru ca donaţia să fie revocabilă, nu se cere o condamnare penală a donatarului, ci este suficient să se stabilească de către instanţa de judecată intenţia de a ucide donatorul chiar dacă nu a fost concretizată. Uciderea din culpă sau în legitimă apărare a donatorului de către donatar nu poate duce la revocarea donaţiei pe acest temei.

b. Potrivit art. 831 C.Civ., donaţia va fi revocată în cazul săvârşirii de către donatar asupra donatorului a unor delicte, cruzimi sau injurii grave. Gravitatea faptelor se apreciază numai de către instanţa de judecată. Actele de cruzime vizează integritatea corporală şi sănătatea donatorului şi ele vor trebui să fie săvârşite de donatar sau de o altă persoană din ordinul acestuia. Injuriile ating onoarea, demnitatea sau reputaţia donatorului.

c. Revocarea donaţiei pentru refuz de alimente presupune ca donatorul să fi ajuns la nevoie, iar donatarul, deşi având posibilitatea, să-i refuze fără justificare ajutorul alimentar pe care i-l impune obligaţia de recunoştinţă. Refuzul donatarului nu va putea fi sancţionat cu revocarea, dacă donatorul are rude în situaţia de a-i putea acorda întreţinere. Cuantumul valoric al alimentelor nu trebuie să depăşească valoarea donaţiei. În cazul în care bunul a fost donat mai multo persoane, dar numai una dintre acestea se face vinovată de ingratitudine, revocarea donaţiei va acţiona numai împotriva vinovatului.

Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine este o pedeapsă civilă, care se caracterizează prin următoarele:

-este o acţiune strict personală, putând fi intentată numai de donator, acasta nu poate fi exercitată nici de către creditorii donatorului, pe cale acţiunii oblice conform art. 974 C.Civ. şi nici de către moştenitorii lui – deşi acţinuea are caracter patrimonial -.

În mod excepţional, moştenitorii devin titularii acţiunii în revocare în următoarele două cazuri: un prim caz este atunci când acţiunea a fost intentată de donator, dar acesta a decedat înainte de terminarea procesului; cel de al doilea caz intervine atunci când donatorul decedează înainte de expirarea termenului în care acţiunea putea fi intentată (art.833 alin.1 C.Civ.)

-titularul acţiunii îl poate ierta pe donatar şi iertarea se prezumă dacă a trecut un an din ziua săvârşirii sau aflării faptului fără ca să se fi cerut revocarea, termenul de un an nu este un termen de prescripţie, ci un termen de decădere bazat pe o prezumţie legală care nu este supus cauzelor de întrerupere şi de suspendare stabilite în materie de prescripţie.

-acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine poate fi intentată doar în contra autorului faptului de ingratitudine. Dacă el moare fără ca acţiunea să fi fost intentată sau terminată ea se stinge, adică nu poate fi pornită, dar nici măcar continuată împotriva moştenitorilor donatorului (art.833 alin.2 C.Civ.). Dacă sunt mai mmulţi donatari, acţiunea în revocare nu poate fi admisă decât împotriva celor care s-au făcut vinovaţi de ingratitudine.