Fapte Licite și Ilicite

Faptele juridice, desi se produc ca urmare a vointei omului, totusi acestea nu sunt savârsite cu intentia producerii efectelor juridice (de a naste, modifica, sau stinge un raport juridic). De ex. cineva uitând apa deschisa îsi inunda vecinii al caror apartament se afla sub apartamentul celui vinovat sau actiunea de a sparge un geam este un fapt juridic producator de efecte juridice: autorul acestei fapte va avea, ca urmare, obligatia de a acoperi prejudiciul astfel cauzat. Chiar daca geamul a fost spart intentionat, nu suntem în prezenta unui act juridic, ci a unui fapt juridic deoarece ceea ce s-a urmarit nu este producerea efectelor juridice (adica obligarea autorului de a acoperi prejudiciului cauzat).

I. 1. Faptele juridice LICITE

Sunt acele fapte juridice prin producerea carora nu sunt încalcate dispozitiile legale în vigoare.

În categoria faptelor juridice licite intra: (a) gestiunea de afaceri; (b) plata lucrului nedatorat; (c) îmbogatirea fara justa cauza.

a) a Gestiunea de afaceri (reglementata de dispozitiile art.987-991 C.civ.)

Øa faptul licit unilateral, ce consta într-o operatiune savârsita din proprie initiativa de o persoana (denumita gerant )în favoarea sau interesul altei persoane (denumita gerat), fara ca între cei doi sa existe vreo întelegere anterioara (împuternicire sau orice alta legatura contractuala).

Gerantul poate sa încheie acele acte juridice, sau sa savârseasca acele fapte materiale care au caracter patrimonial.

"a acte juridice de gerare sunt, în principiu, acte de conservare si administrare, de ex.: plata unei datorii a geratului, întreruperea unei prescriptii a creantei geratului, actul încheiat cu un tert pentru efectuarea unor reparatii etc. Dar pot fi si acte de dispozitie , care prin raportare la întregul patrimoniu al geratului dobândesc caracterul unor acte de conservare sau administrare  de ex. vânzarea unor marfuri perisabile, supuse stricaciunii etc.;

"a fapte materiale, de ex.: descarcarea unor marfuri, stingerea unui incendiu etc.

Pentru a fi o gestiune de afaceri, faptul licit trebuie sa îndeplineasca anumite conditii:

1. gerantul trebuie sa actioneze din propria sa initiativa, fara stirea geratului (daca geratul cunoaste si, prin urmare, este de acord cu interventia gerantului înseamna ca exista un contract de mandat );

2. gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altei persoane ;uneori poate actiona concomitent si in interes propriu urmarind sa obtina de la gerat restituirea cheltuielilor efectuate .Daca nu se solicita restituirea acelor cheltuieli ne aflam în prezenta unui act juridic cu titlu gratuit .

3. gestiunea (operatiunea) gerantului sa fie utila geratului, adica sa aiba ca finalitate evitarea pierderii sau diminuarii unei valori patrimoniale, sporirea valorii unui bun al acestuia din urma.

Desi este un fapt juridic unilateral, gestiunea de afaceri genereaza o serie de obligatii reciproce în sarcina celor doua parti implicate:

Øa Gerantul are urmatoarele obligatii:

- de a continua gestiunea începuta pâna la data la care geratul va fi în masura si va avea mijloacele necesare sa se ocupe personal de interesele sale;

- de a desfasura gestiunea cu diligenta (grija, priceperea) unui bun proprietar

Øa Geratul are urmatoarele obligatii:

- de a restitui gerantului toate cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut în cursul gestiunii;

- de a executa toate obligatiile contractate de gerant în numele sau (în numele geratului) , în interesul gestiunii, în masura în care nu au fost înca executate (cum ar fi plata pretului unor materiale, plata manoperei, în vederea executarii unei reparatii etc.)

b) a Plata nedatorata (reglementata de dispozitiile art 992-997 si art.1092 C.civ.)

Øa faptul juridic licit care consta în executarea voluntara de catre o persoana, din eroare, a unei prestatii la care nu era obligata si fara intentia de a plati pentru altul.

Orice plata presupune o datorie pre-existenta. Daca aceasta datorie nu exista, plata trebuie sa fie restituita celui care a facut-o, întrucât este fara cauza, fara temei (adica nedatorata). Daca restituirea nu se face de buna voie de catre cel care a primit plata nedatorata, cealalta persoana poate recurge la o actiune în justitie prin care se cere restituirea ei, denumita actiune în repetitiune .

Plata nedatorata da nastere unui raport obligational între cel care a facut plata  creditorul obligatiei de restituire a platii (denumit solvens) si cel care a primit plata  debitor al obligatiei de restituire (denumit accipiens).

Pentru a fi o plata nedatorata, faptul licit trebuie sa îndeplineasca anumite conditii:

1. solvensul sa faca o plata, cu intentia de a stinge o obligatie, care trebuie sa constea în remiterea unei sume de bani sau a unui bun.

2. sa nu existe o datorie preexistenta.