Incapacitatiile Speciale de a Face si de a Primi Donatii

Imagine preview
(6/10)

Acest referat descrie Incapacitatiile Speciale de a Face si de a Primi Donatii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Extras din document

1.Consideratii introductive :

Potrivit dispozitiilor art. 475 alin (1) C. Civil “oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui cu modificarile stabilite de lege”. Atfel, legea reglemeteaza dispozitia, cel mai important atribut al drepului de proprietate, care, impreuna cu posesia si folosinta, implineste continutul juridic al acestui drept. Astfel, dispozitia ii confera proprietarului prerogativa de a hotara cu privire la soarta lucrului sau. Prin dispozitia materiala acesta poate sa transforme sau sa modifice functionalitatea bunului sau poate dispune de substanta bunului, adica il poate consuma sau distruge. In virtutea dispozitiei juridice, el are posibilitatea sa instraineze lucrul in orice mod doreste sau sa-l greveze cu drepturi reale in favoarea altor persoane. Daca posesia si folosinta pot fi transmise de catre proprietar unui alt subiect de drept, fara a-si pierde dreptul, in momentul in care instraineaza dispozitia isi instraineaza practic si dreptul asupra bunului in cauza.

Codul Civil reglementeaza contractul de donatie in Cartea a III-a, titlul II, “Despre donatiuni intre vii si despre testamente”, in art. 800-840.

Astfel, art. 801 defineste donatia ca fiind “un act de liberalitate prin care donatorele da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste”.

Art. 800 prevede ca “nimeni nu va putea dispune de avutul sau, cu titlu gratuit, decat cu formele prescrise de lege pentru donatiuni intre vii sau prin testament.’’

Regulile aplicabile contractului de donatie sunt regulile generale prevazute de codul civil pentru interpretarea contractelor(art. 977 – 985 C. civ. ). In masura in care se face interpretarea calificarii juridice a contractului (donatie, intretinere, comodat, etc. ) sunt aplicabile regulile care guverneaza contractele cu titlu oneros, ca fiind dreptul comun si nu regulile de exceptie aplicabile liberalitatilor.

Contractul de donatie nu se confunda cu unele acte juridice in care o persoana presteaza un serviciu cu titlu gratuit in favoarea alteia, care poate fi un act dezinteresat si nicidecum o liberalitate pentru ca exista o modificare de patrimoniu.

Donatia, de asemenea, nu trebuie confundata cu executarea unei obligatii naturale, caci in acest caz obligatia exista numai ca s-a stins dreptul material la actiune (deci posibilitatea de a beneficia de forta de constrangere a statului) al creditorului privind valorificarea creantei. Debitorul executa de buna voie o datorie care exista.

Nu constituie donatii premiile, cadourile prin diferite recompense, facute cu scopuri publicitare. De asemenea, operele de binefacere au reguli speciale ce exced cadrul legal al donatiilor. Intretinerea unei rude fara a exista obligatia legala de intretinere nu este o donatie. Elementul esential prin care se deosebeste o donatie de alte operatiuni juridice asemanatoare este de ordin subiectiv, respectiv intentia de a dona(“animus donandi”).

Existenta intentiei de a dona este cauza donatiei.

2.Conditiile de validitate ale contractului de donatie :

In prezent, doctrina si practica judiciara fiind unanime in a plasa studiul donatiei printre contracte, fiind in primul rand un acord de vointa producator de efecte juridice si apoi o liberalitate, donatia, ca orice contract, trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate ce se aplica unui contract. Astfel, trebuiesc indeplinite conditiile generale de validitate prevazute de art. 948-968 C. Civil, pentru a fi valabil incheiata (capacitatea de a contracta, un consimtamant valabil exprimat al partii ce se obliga, un obiect determinat si o cauza licita), cat si o conditie de forma specifica, prevazuta de art.813 C. Civil, conditia formei autentice a donatiei.

Dispozitile Codului civil, in materia donatiei, sunt derogatorii de la regulile generale cu privire la capacitate, reguli conform carora orice persoana ce nu este declarat incapabila de lege poate contracta. Astfel, capacitatea este regula in materie, iar incapacitatea exceptia.

Prin Codul civil sunt stabilite, in art.815-818, pe cale de exceptie, o serie de incapacitati speciale atat de a dispune, cat si de a primi prin donatie.

Aceste dispozitii ale Codului civil, ce privesc incapacitatea ca exceptie sunt de stricta interpretare, ele neputand fi extinse si la alte cazuri.

Capacitatea de a primi donatii mai este cunoscuta si sub denumirea de capacitate pasiva, iar cea de a face donatii, de a dispune, ca si capacitate activa.

Cand o persoana nu poate dona, nici primi donatii de la o alta persoana, incapacitatea este absoluta. Incapacitatea este relativa cand o persoana nu poate dona in favoarea anumitor persoane sau nu poate primi donatii de la anumite persoane.

In doctrina , in opinia prof. Dimitrie Alexandresco, se mai disting doua feluri de incapacitati : incapacitatea de fapt, fireasca sau fizica si incapacitatea de drept, civila (juridica sau morala). Incapacitatea de fapt rezulta din starea fizica a unei persoane, stare ce o impiedica sa dispuna atat cu titlu gratuit cat si cu titlu oneros, si cuprinde cazurile prevazute de art. 950 C. civil (interzisii,minorii si cei carora legea le-a interzis incheierea oricarui contract), impiedicand persoana de a dispune cu titlu gratuit dar nu si de a primi prin donatie. Incapacitatea de drept este considerata a rezulta din ”anumite impiedicari prevazute de lege” si priveste atat facultatea de a dispune cu titlu gratuit, cat si de a primi prin donatie.

2.1 Incapacitati de a dispune prin donatie

A. incapacitatea minorilor si a persoanelor puse sub interdictie de a dispune prin donatie

Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot dispune prin prin donatie, nici personal, chiar daca au primit incuviintarea orcotitorului legal, si nici prin reprezentantul legal, fie parinte sau tutore.

Incapacitatea rezulta din interpretarea dispozitiilor art. 129 alin (1)-(3) si art. 133 alin. (3) din Codul familiei, corelate cu dispozitiile art. 105 alin. (3) si art. 147 C. familiei si este o incapacitate absoluta. Deasemenea minorul nu va putea dispune prin donatie, chiar daca exista incuvintarea prealabila a autoritatii tutelare (potrivit art. 133, alin. (3) C. familiei ).

Darurile obisnuite, facute de un minor sau de ocrotitorul legal in numele sau, daca corespund posibilitatiilor celui ocrotit, sunt considerate valabile fara a mai fi necesara incuvintarea sau autorizatia prealabila.

In cazul femeii minore, aceasta dobandeste prin casatorie capacitate deplina de exercitiu, avand ca rezultat capacitatea deplina de a dispune prin donatii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Incapacitatiile Speciale de a Face si de a Primi Donatii.doc