Modalitatea de Plata a Despagubirilor in Cadrul Raspunderii Civile Delictuale

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Modalitatea de Plata a Despagubirilor in Cadrul Raspunderii Civile Delictuale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Liviu Pop

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Extras din document

Categoria datoriilor de valoare.Modalitatea de plata a despagubirilor in cadrul raspunderii civile delictuale si posibilitatea modificarii cuantumului acestora dupa pronuntarea hotararii judecatoresti definitive si irevocabile prin care au fost acordate.

1.Aspecte introductive

Una dintre cele mai importante clasificari ale obligatiilor , dupa criteriul obiectului lor, este in prezent cea care le imparte in obligatii in natura si obligatii pecuniare, clasificare dezvoltata cu precadere sub influenta conjuncturilor economice si fluctuatiilor monetare din secolul XIX.In timp ce obligatiile in natura sunt raporturi obligationale care au ca obiect orice prestatie pozitiva cu exceptia celei de a plati o suma de bani, precum obligatia de a preda un bun cert, de a presta un serviciu, particularitatea obligatiilor pecuniare consta in faptul ca aceastea presupun intotdeauna plata sau remiterea unei sume de bani: obligatia de a plati pretul unui bun, obligatia de a restitui suma de bani imprumutata.

Trasaturile obligatiilor pecuniare in raport cu obligatiile in natura sunt de o importanta covarsitoare in ceea ce priveste determinarea regimului juridic aplicabil fiecarei categorii Astfel, obligatiile in natura pot fi obligatii de mijloace sau de rezultat, in timp ce obligatiile pecuniare sunt intotdeauna de rezultat.Daca debitorul intarzie in executarea prestatiei in natura, pentru angajarea raspunderii sale este necesar ca creditorul sa faca dovada existentei si valorii prejudiciului, iar, in lipsa unei clauze penale, intinderea daunelor interese moratorii se stabileste exclusiv de catre instanta de judecata.Prin contrast, angajarea raspunderii debitorului care executa cu intarziere o prestatie de a plati o suma de bani nu presupune dovedirea culpei acestuia , a existentei sau intinderii prejudiciului, iar daunele interese moratorii sunt stabilite prin lege, daca partile nu au prevazut o clauza penala In timp ce obligatiile pecuanire pot fi intotdeauna executate silit in natura, iar neexecutarea acestora nu poate genera plata de catre debitor a unor daune interese compensatorii, obligatiile in natura pot fi rareori executate silit in natura lor specifica, fiind cel mai adesea executate prin echivalent banesc si atragand intotdeauna plata de daune interese compensatorii.

Din punct de vedere al temei abordate, cea mai importanta disctinctie intre cele doua categorii de obligatii consta in faptul ca obligatiile in natura nu sunt in principiu afectate in mod direct de fluctuatiile monetare, in timp ce obligatiile pecuniare, in special cele cu executare succesiva sau afectate de un termen sau o conditie, sunt de regula afectate de instabilitatea economica si financiara.In acest sens, dupa momentul nasterii raportului juridic, intre prestatiile partilor pot interveni dezechilibre importante, astfel incat una dintre parti sufera o paguba imprevizibila.In caz de fluctuatii monetare, reechilibrarea obligatiilor pecuniare poate interveni pe cale legala, prin clauze contractuale de indexare sau clauze de hardship Partile raportului juridic pot de asemenea recurge , printr-un acord de vointa in acest sens, la reevaluarea creantelor si datoriilor, astfel incat sa inlature efectele daunatoare ale pagubelor imprevizibile generate de cresterea sau scaderea exagerata a puterii de cumparare a banilor.

In masura in care in unele cazuri legiuitorul se abtine de la readaptarea pe cale legala a obligatiilor, iar partile nu stipuleaza clauze de indexare sau de hardship si nici nu convin asupra reechilibrarii prestatiilor, se pune problema admisibilitatii revizuirii obligatiilor si a reevaluarii lor pe motiv de impreviziune , pe cale judecatoreasca.In virtutea principiului nominalismului monetar, conform caruia in obligatiile pecuniare, puterea de plata a banilor ramane neschimbata, chiar daca puterea lor de cumparare s-a modificat pana la momentul scadentei datoriei, doctrina si practica judiciara a considerat in mod constant ca instantele de judecata nu sunt competente sa procedeze la reechilibrarea prestatiilor, tendinta atenuata insa ulterior de teoria valorista

Fisiere in arhiva (1):

  • Modalitatea de Plata a Despagubirilor in Cadrul Raspunderii Civile Delictuale.doc