Mostenirea Testamentara

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Mostenirea Testamentara.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Extras din document

Notiuni introductive. Precizari terminologice

Notiunea de mostenire(succesiune)

In limbajul comun prin succesiune se intelege o insiruire de persoane, fapte sau fenomene. In sens juridic, succesiunea sau mostenirea, care sunt sinonime, au un inteles specializat desemnind transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta (persoane fizice, persoane juridice sau statul) .

Notiunii de mostenire sau succesiune i se confera in doctrina si practica judiciara un inteles larg in sensul ca ea desemneaza orice feel de transmisiune de drepturi, atit intre vii cit si pentru cauza de moarte si unul restrins in sensul ca ea desemneaza numai transmisiunea pentru cauza de moarte.

In adevar si prin acte juridice intre vii precum contractul de vinzare-cumparare, donatia, cotractul de intretinere etc. se realizeaza o succesiune in privinta titularilor dreptului de proprietate etc. dar sensul restrins al notiunii in domeniul pe care-l cercetam vizeaza numai succesiunea care se realizeaza in aceasta privinta pentru cauza de moarte, adica de la o persoana fizica decedata catre una sau mai multe persoane in viata.

In sensul restrins, specializat termenul desemneaza atit transmisiunea patrimoniului de la persoana decedata catre mostenitorii (succesorii sai) cit si intinderea sau cuprinsul acestui patrimoniu. Se vorbeste astfel de bunurile cuprinse in mostenire sau succesiune, de mostenire sau succesiune mobiliara sau imobiliara sau ca un bun face parte din mostenire sau nu. Cu alte cuvinte prin acest termen se desemneaza uneori si obiectul transmisiunii succesorale.

Atit legiuitorul cit si jurisprudenta foloseste cu acelasi inteles si notiunea de ereditate.

Din cei trei termeni precizati mai sus au rezultat pentru a desemna persoanele care dobindesc drepturile si obligatiile celui decedat notiunile de mostenitori succesori sau erezi.

Nu au lipsit nici preocuparile de unificare a terminologiei intr-o viitoare legiferare cu toate ca uniformizarea ar duce la saracirea expresiei in domeniu. Daca termenii de mostenire, succesiune si ereditate sunt sinonimi, nu se pot, totusi, realiza aceleasi constructii lingvistice specifice domeniului cu fiecare dintre ei. Se va spune, evident “reprezentare succesorala” si “rezerva succesorala” desi s-ar putea spune si “ereditara” cu acelasi inteles, dar sintagma nu se poate realiza cu notiunea de “mostenire”. Varietatea termenilor confera, asadar, mai largi posibilitati de exprimare decit uniformizarea lor, care nu e de dorit .

In fine, cu totul aparte este folosirea de catre legiuitor in art.1680 Cod civil a expresiei de “erezire”atunci cind dispune :”confuziunea urmata intre datornicul principal si fidejusorul sau, prin erezirea unuia de catre altul, nu stinge actiunea creditorului contra acelui ce a garantat pentru fidejusor”.

Persoanele chemate la mostenire sau succesiune sunt numiti mostenitori, succesori, erezi sau urmasi.

Defunctul sau cel despre a carui mostenire este vorba, prescurtat poarta denumirea de “decujus” dedus din dreptul roman din formula “is de cujus succesionis (rebus) agitur”. Bine s-a observat ca este impropriu sa se vorbeasca despre “moartea defunctului” (art.653 Cod Civil) sau de “omorul defunctului” (art.655 Cod civil) . Cind este vorba de

se foloseste denumirea de testator.

Sediul materiei

Constitutia Romaniei prevede in art.42 ca: ”Dreptul de mostenire este garantat” asigurindu-se la nivel de principiu ca acest drept poate fi realizat efectiv prin interventia institutiilor statului.

Codul civil in Cartea a III -a privind diferitele moduri de dobindire a proprietatii cuprinde doua titluri dedicate succesiunilor; Titlul I, Despre succesiuni (art.650-799) si Titlul II Despre donatiuni intre vii si despre testamente (art.800-941). Pe linga aceste prevederi legale care constituie principalul izvor al materiei succesiunilor Codul civil mai cuprinde si alte reglementari referitoare la acest domeniu si cu care dispozitiile de mai sus se intregesc.

Este de remarcat ca desi conceptiile politice si sociale isi pun amprenta asupra solutiilor legislative adoptate in timp, sub regimul comunist se poate spune ca materia succesiunilor a ramas relativ intacta. Intinderea emolumentului succesoral era insa redusa intr-o societate in care nu exista o proprietate privata autentica, avind la baza in principal proprietatea colectiva. Reglementarile din materia succesiunilor care se fundamenteaza tocmai pe proprietatea privata isi capata adevaratele lor valente intr-o societate liberala, democratica in care proprietatea privata este cu adevarat garantata.

Dar reglementari legale privitoare la mosteniri se gasesc si alte acte normtive care au diferite obiecte de reglementare. Amintim doar cu titlu de exemplu Legea nr.18/1991, cu modificarile ulterioare, Legea nr.112/1995 si Legea nr.1o/2oo1.

Felurile mostenirii

Pornindu-se de la prevederile art.65o C. civ. potrivit carora “Succesiunea se defera sau prin lege, sau dupa vointa omului, prin testament” s-a conchis ca funcie de izvorul vocatiei succesorale avem mostenire legala sau testamentara. Uneori se vorbeste si de mostenirea conventionala in cazul donatiei de bunuri viitoare dar intrucit in prezent prevederile care o reglementeaza, respectiv art.933 si 934 C. civ. privitoare la contractul de casatorie au fost abrogate prin Codul familiei ea nu are importanta practica .

Mostenirea este legala cind ea se defera in ordinea si cotele determinate prin lege, persoanelor stabilite ca facind parte din una din clasele de mostenitori stabilite in Codul civil si Legea nr.319/1944. Ea se va deferi in temeiul legii numai in masura in care nu exista testament sau acesta nu-si produce, in total sau in parte efectele, sau testamentul cuprinde dispozitii de alta natura ca recunoasterea unui copil, dispozitii cu privire la funeralii etc, dar nu privitoare la transmiterea patrimoniului succesoral.

Codul civil, spre deosebire de dreptul roman unde succesiunea ab intestat era considerata o exceptie o priveste ca pe cea mai fireasca modalitate de transmitere a patrimoniului lui decujus catrea rudele sale de singe care sunt constituite in clase de mostenitori. Ba mai mult si in cazul in care defunctul a lasat testament legiuitorul a instituit rezerva succesorala, institutie menita a proteja interesele unor mostenitori legali impotriva liberalitatilor excesive ale lui decujus.

Cei care dobindesc succesiunea in baza legii sunt mostenitori universali intrucit au vocatie la intregul patrimoniu al defunctului, chiar si in ipoteza in care exista o pluralitate de mostenitori si fiecare va lua numai o parte din mostenire. Nu exista, asadar mostenitori legali cu vocatie numai la bunuri singulare (ut singuli).

In cazul mostenirii testamentare transmisiunea bunurilor defunctului are loc in baza testamentului. Dispozitiile defunctului cu privire la bunurile sale din cuprinsul testamentului poarta denumirea de legate iar beneficiarii acestora de legatari.

Cele doua categorii de mosteniri, cea legala si cea testamentara, nu se exclud ci dimpotriva ele pot coexista. In cazul in care exista testament dar si mostenitori legali rezervatari coexistenta lor se impune chiar, caci prin dispozitiile din cuprinsul testamentului nu se va putea incalca rezerva mostenitorilor legali punindu-se problema reductiunii legatelor la limita cotitatii disponibile, asa cum vom arata in alta parte a acestei lucrari. Sau daca defunctul a facut legate cu titlu particular patriminiul va reveni mostenitorilor legali care insa vor fi tinuti sa execute legatele fata de legatarii cu titlu particular. Daca insa este vorba de un legat particular, adica avind ca obiect un bun individual determinat dreptul asupra acestuia va fi dobindit de catrea legatar direct de la defunct, fara sa treaca asupra mostenitorilor legali .

In ipoteza in care prin legatele instituite de defunct nu se epuizeaza patrimoniul succesoral devolutiunea succesorala va fi legala pentru rest si testamentara pentru ceea ce cuprind legatele. Daca insa s-au instituit mai multi legatari cu titlu universal, epuizindu-se astfel mostenirea sau daca s-au instituit mai multi legatari universali devolutiunea mostenirii va fi exclusiv testamentara.

Asadar, Codul civil nu a pastrat principiul din dreptul roman al incompatibilitatii mostenirii testamentare cu cea legala (nemo partim testatus partim intestatus decedere potest), adica nimeni nu poate muri in parte cu testament, in parte fara testament.

Fisiere in arhiva (1):

  • Mostenirea Testamentara.doc