Prohibitia in Chicago

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Prohibitia in Chicago.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Drept Civil, Drept, Stiinte Politice

Extras din document

Scurt istoric si repercursiuni societale

Definitii

Un lingvist intelege prin bootlegger(contrabandist),gangster si prohibition termeni ai lexicului american.

Un sociolog considera ca aceste notiuni ilustreaza un fenomen social unic, care in pofida departarii cronologice , continua sa fascineze istorici,criminalisti,regizori de film…

Chicago a cunoscut in acesti 14 ani faima unui oras cu criminalitate ridicata, arhivele politienesti situandul pe locul 4 la acea vreme.

Legiferarea prohibitiei(1919) a reprezentat interzicerea comercializarii si consumului de alcool. Aceasta a fost precedata de un sir de masuri si legi prohibitioniste pe plan local.

Se cunoaste functionarea “miscarii temperantei” organizata in mii de comunitati care militatau pentru eliminarea “acestui flagel social atat de nociv”.

Odata cu crerea la Chicago(1869) a unui partid politic prohibitionist (National Prohibition Party) si cu organizarea unei miscari feministe cu character religios, Women`s Temperance Union, in 1874 este marcata inceperea unei noi faze a luptei impotriva consumului de alcool care nu reprezenta decat o comanda politica a miscarii reconstructiei(perioada urmatoare razboiului de secesiune 1861-1865). Elitele clerului au raspuns acestei cerinte eliminand din Noul Testatament referirile la consumul de alcool.

Legea Volstead a fost precedata de o legislatie prohibitionista de razboi ( War Prohibition Act ) care inerzicea folosirea surplusului agrar destinat armatei sa produca bauturi alcoolice.

Legea prohibitiei nationale ( Volstead act ) a fost votata in 1919 de camera reprezentantilor cu 287 de voturi pentru si 100 impotriva.Dupa trecerea prin Senat, presedintele Woodrow Wilson s-a opus printr-un veto categoric, dar congresul s-a indarjit printr-o procedura constitutionala speciala anuland acest veto printr-un vot masiv in favoarea legii.

Istoricii si jurnalistii acelor vremuri au ajuns la parerea ca legislatura si ulterior Curtea suprema au sanctionat juridic administratia prezidentiala datorita imperativelor primului razboi mondial.In sprijinirea acestei ipoteze sunt prezentate doua motivari majore : teama slabirii fortei de munca( datorita consumului de alcool ) si risipirea produsului agricol anual prin fabricarea bauturilor.

Prohibitia a generat una din cele mai virulente controverse ale istoriei statelor unite iar cauza ei are repercursiuni si in ziua de azi,datorita efectelor si implicatiile ce au urmat. Un intreg sistem capitalist se confrunta cu un “fenomen care persista in viata economica si politica”.

Indifirent de lacunele si meritele acestui act juridic, vremurile ne arata ca in acea era s-a nascut un vast “fenomen ilicit” care s-a extins in societatea americana. “Cetatenii nu numai ca refuzau sa respecte legea dar o si dispretuiau formanduse o bresa in edificiul societal american care a provocat caderea brusca a valorilor asezate pe temelia sa.”

“Tara a acceptat legea nu numai de bunavoie, ci aproape fara sa-i acorde atentie” - F.L. Allen.

Gangsterii sunt vazuti de sociologii americani ca indivizi integrati perfect societatii iar la aceea vreme erau integrati in sistem furnizand clientelei conform cererii pietei.

Sociologia americana priveste aceasta problema prin cele doua tipuri ale caracterului american. Pe o parte se afla suflul umanist, democratia, independenta de spirit, oroarea fata de caste si privilegii, generozitatea si afectiunea fata de de cei oprimati, credinta ca America este compusa din oameni de rand… asa numitul “vis American”

Pe de alta parte, violenta si brutalitatea, cinismul in goana dupa averi si mijloacele lipsite de scrupule pentru atingerea obiectivului. Aceste stereotipuri contradictorii se regasesc mereu in viata sociala si politica a Statelor Unite. ( Silviu Brucan )

D.H. Lawrence descria individualismul American ca unul dur cu o conduita violenta si care nu facea compromisuri. “Aspectul ei hid, inclestarea salbatica si esecul, care frangeau coloana vertebrala a tarii, frangeau ceva si in sufletul omenesc. Spiritul si vointa supravietuiau dar ceva se distrugea in suflet : gingasia, delicatetea ,duiosia fireasca.”

Acesta sustinea ca stereotipurile de eroi americani erau cei cu un altruism iesit din comun care prin faradeligile comise ajutau pe cei asupriti sau surprindeau malfunctiile sistemului. Descria ambivalenta fata de vremuri ca o dezaprobare formala si o idolatrizare lasa.

Statistice politienesti nationale citate de profesorul Wilson (fost decan al scolii de criminologie la Universitatea din California, * “ politistul intellectual al americii ”,fost sef al politiei din Chicago) in 1966 arata ca in Chicago ca la fiecare 100 de mii de persoane din populatia de 3,5 milioane 14,5 au fost asasinate, s-au comis crima la fiecare doua zile, una la 16 ore, reprezentand un total de 510, deci o crestere de 30% fata de anul precedent. In primele luni ale anului 1967 au fost asassinate 275 de persoane, reprezentand o crestere de 40 % fata de perioada similara a anului precedent, iar in luna iulie Chicago si-a atins propriul record 72 de omucideri,cea mai ridicata cifra din istoria orasului. Recunoscand ca s-au facut putine progrese in urmarirea judiciara(“ Banda ,asa cum este adresa denumita cartierul crimei, pare inca intesuta in urzeala sociala de la Chicago” ).

In 1968 au fost comise 10 mii de crime in Statele Unite(iar in Marea Britanie s-au comis in acelasi an 494 de omucideri), cifra inregistrata aproape anual,

Incercand sa coboram datele statistice la nivelul realitatii simtului comun sa precizam ca la fiecare 60 de minute este asasinat cineva, la fiecare 30 de minute o persoana este violate sau cineva comite o spargere,iar in fiecare minut se poate inregistra un furt dintr-un automobil. Mai multi cetateni americani sunt victime ale omuciderilor decat soldatii angrenati in zone de conflict armat.

Numarul omuciderilor a crescut cu 62% fata de anul 1960,dupa cum arata J.Hoover,presedintele Biroului Federal pentru Investigatii(F.B.I.) care sustinea ca “este o crestere de sapte ori mai mare decat cea a populatiei”.

Fisiere in arhiva (1):

  • Prohibitia in Chicago.doc