Testamentul si Felurile Lui

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Testamentul si Felurile Lui.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ovidiu Oanta

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept Civil

Extras din document

TESTAMENTUL

Asa cum vom vedea, in esenta, testamentul este un act juridic. Privit din aceasta perspectiva, testamentul necesita mai intai o prezentare generala (Capitolul I), iar apoi a prohibitiei substitutiilor fideicomisare (Capitolul II), a conditiilor de validitate de fond (Capitolul III) si de forma (Capitolul IV), precum si a regulilor de interpretare a testamentelor.

PREZENTARE GENERALA

In cele ce urmeaza vom prezenta definitia testamentului (Sectiunea I) . caracterele juridice ale acestuia (Sectiunea II) si felurile lui (Sectiunea III).

Sectiunea I

DEFINITIA TESTAMENTULUI

Cunoscut din cele mai vechi timpuri , testamentul este definit de art. 802 C. civ. ca fiind „un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul incetarii sale din viata, de tot sau o parte din avutul sau”. Aceasta definitie este in genere criticata, pe de o parte, pe motiv ca ar confunda testamentul, care ar fi un act juridic-cadru sau un tipar cuprinzand mai multe acte juridice, atat cu continut patrimonial, cat si extrapatrimonial, cu legatul, adevaratul act de dispozitie mortis causa cu privire la bunurile succesorale, iar pe de alta parte pe motiv ca testamentul poate contine exclusiv dispozitii cu caracter extrapatrimonial, nefiind obligatoriu sa contina legate.

Fara indoiala ca testamentul poate contine si dispozitii cu continut extrapatrimonial, cum ar fi cele referitoare la recunoasterea unui copil dinafara casatoriei (art.57 C. fam), cele referitoare la donarea unor organe in vederea efectuarii unor transplanturi sau cele referitoare la inhumarea (incinerarea) si funeraliile defunctului. Asemenea dispozitii utilizeaza testamentul ca suport, dar prin aceasta ele nu dobandesc o natura testamentara, testamentul neavand repercusiuni asupra conditiei lor juridice . Astfel, potrivit dispozitiilor art.48 alin.3 si 57 alin.3 C. fam., recunoasterea unui copil din afara casatoriei facuta prin testament este irevocabila, in timp ce testamentul este esentialmente revocabil.

Daca luam insa in considerare faptul ca dreptul succesoral reglementeaza transmiterea patrimoniului defunctului la mostenitorii sai legali sau testamentari (supra nr.1), cu alte cuvinte ca devolutiunea succesorala (atat legala, cat si testamentara) are o esenta patrimoniala, trebuie sa conchidem ca nu poate exista testament in sensul propriu al notiunii (act prin care se deroga de la regulile mostenirii legale) fara ca acesta sa contina legate . Asadar, fara legate (dispozitii cu privire la bunurile succesorale) nu poate exista mostenire testamentara si deci nici testament. De aceea se poate afirma ca „ceea ce este instituire de legatari apartine dreptului succesiunilor testamentare”, iar „ceea ce este dispozitie de ordin extrapatrimonial ramane supusa de regulilor care ii sunt proprii” . Prin urmare, un act prin care, de pilda, defunctul ar dispune exclusiv cu privire la funeraliile sale nu este un testament in sensul strict juridic al cuvantului, ci doar prin extensie, niciodata neputandu-se pune in legatura cu acesta probleme cum ar fi cele ale captatiei si sugestiei, capacitatii de a dispune si de a primi prin testament , a caracterului conjunctiv etc., toate specifice doar dispozitiilor testamentare continand legate, iar nu si dispozitiilor cu obiect extrapatrimonial, chiar daca si acestea sunt acte de ultima vointa (mortis causa) ale defunctului.

S-ar putea obiecta ca nu intotdeauna testamentul contine legate, fiind posibil sa contina doar dispozitii de impunere a unor sarcini legatarilor, exheredari (indepartarea de la succesiune a unor mostenitori legali), desemnarea unui executor testamentar imputernicit sa aduca la indeplinire ultima vointa a defunctului, revocarea dispozitiilor dintr-un testament anterior, retractarea revocarii dispozitiilor unui testament anterior sau un partaj de ascendent. Obiectiunea nu este intemeiata intrucat in toate aceste cazuri vointa testatorului are legatura, intr-o forma sau alta, cu legatele, unele deja constituite (cazul impunerii unor sarcini legatarilor, al desemnarii unui executor testamentar, al revocarii dispozitiilor dintr-un testament anterior), altele care se nasc din acele dispozitii (cazul retractarii revocarii unui testament anterior, al exheredarii si al partajului de ascendent).

Fisiere in arhiva (1):

  • Testamentul si Felurile Lui.doc

Alte informatii

Facultatea de Drept Simion Barnutiu Administratie Publica