Acțiunea în repararea prejudiciului - efect al răspunderii civile delictuale

1. Nasterea unui raport juridic de obligatii civile

Efectul raspunderii civile delictuale consta in nasterea unui raport juridic obligational intre autorul faptei sau persoana raspunzatoare si victima. In cadrul acestui raport juridic, victima devine creditorul obligatiei de reparare a prejudiciului, iar persoana raspunzatoare devine debitorul acelei obligatii. Astfel, se confirma ceea ce am aratat ca fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu este izvor de obligatii civile. Raportul de raspundere civila delictuala este un raport juridic obligational.

2. Momentul nasterii obligatiei de reparare a prejudiciului

Obligatia de reparare a prejudiciului cauzat se naste in momentul in care sunt intrunite toate conditiile raspunderii civile delictuale. Determinarea acestui moment prezinta importanta practica deoarece, din chiar acel moment, se produc urmatoarele consecinte juridice :

- daca debitorul plateste despagubirea de bunavoie, el face o plata valabila si deci nu poate sa ceara restituirea pe motiv ca ar fi executat o plata nedatorata;

- dreptul de creanta si obligatia de reparare a pagubei se pot transmite universal sau cu titlu universal; dreptul de creanta se poate transmite si cu titlu particular prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte;

- creditorii victimei pot exercita toate mijloacele juridice de conservare a gajului lor general si recurge chiar la actiunea pauliana impotriva actelor incheiate de debitor in frauda intereselor lor;

- debitorul obligatiei de reparare este de drept pus in intarziere, putand fi tinut la plata de daune moratorii;

- in caz de conflict de legi in timp, se va aplica legea in vigoare in momentul nasterii obligatiei de reparare.

3. Actiunea in repararea prejudiciului

Executarea obligatiei de reparare a prejudiciului poate fi facuta de persoana raspunzatoare, in mod voluntar, ori de cate ori a convenit, prin buna invoiala, cu victima asupra intinderii reparatiei si modalitatile acesteia. Daca intre parti a intervenit o astfel de invoiala, instanta de judecata nu mai este competenta sa stabileasca intinderea reparatiei si sa hotarasca referitor la modalitatile ei de executare. In ipoteza in care intre parti nu intervine o invoiala, creditorul are posibilitatea de a introduce o actiune in justitie pentru ca debitorul sa fie obligat la repararea prejudiciului. Deci victima este titularul dreptului la actiunea in raspunderea civila delictuala.

4. Persoanele care pot avea calitate procesuala activa

In primul rand, dreptul la actiune in raspunderea civila delictuala poate fi exercitat de cel prejudiciat, fie personal, fie prin reprezentantul sau legal sau conventional. Astfel, minorul care nu a implinit varsta de 14 ani si interzisul judecatoresc isi exercita drepturile la actiune, inclusiv dreptul la actiune in raspunderea civila delictuala prin reprezentantii lor legali: parinti, tutor sau curator. Minorul care a a implinit varsta de 14 ani isi exercita personal dreptul la actiune cu asistenta ocrotitorului sau legal. In ambele situatii, in principiu, nu este necesara incuviintarea autoritatii tutelare, deoarece dreptul la actiune in raspunderea civila delictuala se circumscrie sferei actelor de administrare a patrimoniului. Totusi, atunci cand in cadrul actiunii au loc recunoasteri, renuntari sau tranzactii referitoare la dreptul de reparatie, minorul sau interzisul, indiferent ca este reprezentat sau asistat de ocrotitorii sai legali, are nevoie de incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare.

Daca cel prejudiciat este o persoana juridica, dreptul la actiunea in raspunderea civila delictuala se va exercita prin organul ei care are acesta competenta potrivit legii, actului de infiintare sau statutului. Dreptul la actiune poate fi exercitat si prin reprezentant conventional, adica mandatar cu procura speciala. Creditorii celui prejudiciat pot exercita, in numele debitorului lor, dreptul la actiunea in raspundere civila delictuala, cu exceptia cazului in care prejudiciul este urmarea incalcarii unui drept personal nepatrimonial. Victima poate cesiona dreptul sau de creanta la repararea pagubei. De aceea, actiunea poate fi exercitata si de creditorul cesionar, dar debitorul cedat poate sa recurga la retractul litigios, in conditiile art. 1402-1404 C.civ. Dreptul la actiunea in repararea prejudiciului patrimonial se transmite prin succesiune legala sau prin acte juridice mortis causa asupra mostenitorilor sau donatarilor de bunuri viitoare. De asemenea, potrivit art. 17 C.pr.pen., daca cel pagubit este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, atunci cand fapta prejudiciabila este si infractiune, actiunea in reparare se exercita din oficiu. Procurorul este obligat, cand participa la proces, sa sustina interesele incapabilului (art. 18 C.pr.pen.). Daca prejudiciul consta in deteriorarea sau distrugerea unui bun asupra caruia coexista mai multe drepturi concurente cu titulari diferiti, fiecare poate actiona persoana raspunzatoare pentru repararea prejudiciului suferit. Asa, de pilda, daca bunul respectiv era in proprietate comuna, dat in locatiune sau uzufruct. Atunci cand bunul respectiv a fost in proprietate devalmasa, fiind vorba de o actiune personala mobiliara, oricare din soti poate exercita singur dreptul la actiunea in raspunderea civila delictuala, in virtutea mandatului tacit si reciproc prevazut de art. 35 C.fam.

5. Persoanele care au calitate procesuala pasiva

Actiunea in raspunderea civila delictuala se porneste, de regula, impotriva autorului faptei ilicite si prejudiciabile. De asemenea, in baza art. 1000-1002 C.civ., actiunea poate fi introdusa impotriva persoanelor raspunzatoare pentru altul – parinti, institutori, meseriasi, comitenti - sau a persoanelor raspunzatoare pentru prejudiciile cauzate de lucruri, animale ori ruina edificiului. In cazul in care doua sau mai multe persoane raspund solidar sau in solidum pentru prejudiciul respectiv, reclamantul poate pretinde repararea lui de la oricare. Codebitorul solidar obligat la repararea integrala a pagubei are dreptul la actiunea in regres impotriva celorlalti codebitori pentru partea lor de contributie la producerea prejudiciului.