Asigurarile Comerciale de Persoane

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Asigurarile Comerciale de Persoane.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 19 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Vasile Nemes

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept Comercial

Extras din document

1. Noţiuni introductive privind asigurările comerciale.

1.1. Forţele distructive ale naturii şi accidentele – pericole permanente pentru viaţa şi integritatea corporală şi bunurile omului.

Pericolele la care omul este supus sunt multiple şi variate, cauzate de forţele naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiţi factori speciali şi sociali – economici. Aceste pericole sunt generatoare de pagube şi de aceea omul trebuie să le cunoască pentru a se pune la adăpost de efectele lor, pentru a putea acţiona împotriva lor.

Forţele naturii declanşează calamităţi cu efecte distructive puternice, printre care se numără: seceta, îngheţul, ploile torenţiale, grindina, uraganele, inundaţiile, cutremurele de pământ, trăsnetul, incendiile, prăbuşirile şi alunecările de teren, avalanşele de zăpadă, etc. O serie (multitudine) de cauze naturale provoacă decese, boli şi îmbătrânire la oameni, afectează evoluţia plantelor ori pun în pericol viaţa animalelor.

Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii face posibilă creşterea rapidă a producţiei, uşurarea muncii, progresul social, dar în anumite împrejurări, ea poate provoca accidente care sa avarieze sau sa distrugă complet anumite mijloace de producţie şi bunuri de consum ori sa afecteze capacitatea de muncă şi chiar viaţa oamenilor.

Astfel, defecţiunile ivite în funcţionarea maşinilor, instalaţiilor şi aparatelor pot provoca explozii, incendii, electrocutări, asfixieri, arsuri, etc.; dezvoltarea traficului rutier, feroviar aerian şi maritim măreşte pericolele circulaţiei, etc.

Omul, prin modul necorespunzător în care îşi îndeplineşte uneori atribuţiile de serviciu sau prin comportarea sa reprobabilă în societate (acţiuni delictuale: jaf, furt, crimă) poate sa provoace pierderi semenilor săi.

Anumiţi factori sociali-economici pot, de asemenea provoca fenomene cu efecte negative asupra desfăşurării normale neîntrerupte a activităţii economice. Din aceste categorii fac parte: crizele economice, şomajul şi inflaţia, conjunctura economică nefavorabilă, etc.

Din simpla enumerare a cauzelor care generează pericole rezultă că unele sunt independente de voinţa omului, adică au caracter obiectiv, în timp ce altele, legate de comportarea omului, poartă un caracter subiectiv.

Cauze obiective: poziţia terenului faţă de sursa de apă, ceea ce îl face să fie supus inundaţiilor sau să fie ferit de acestea; sensibilitatea unor culturi agricole la grindină, caracteristicile unor materiale de construcţii de a fi inflamabile sau neinflamabile, etc.

Cauze subiective: atitudinea iresponsabilă şi inconştientă a unor oameni, poate să provoace sau să favorizeze înregistrarea de accidente cu efecte grave umane şi materiale.

Cunoaşterea împrejurărilor în care se pot produce diverse fenomene perturbatoare şi păgubitoare, permite omului să ia măsurile de rigoare pentru a evita şi preveni asemenea fenomene sau pentru a limita acţiunea lor distructivă.

Calamităţile naturale cele mai păgubitoare şi cele mai de temut, dar şi cu arie largă de răspândire pe glob sunt: seceta, cicloanele (uraganele), inundaţiile cutremurele de pământ, incendiile şi accidentele.

Seceta, indiferent de forma pe care o îmbracă - diminuarea umidităţii din atmosferă, uscarea progresivă a pământului, imposibilitatea plantelor de a-şi asigura apa necesară, chiar dacă aceasta există în sol – afectează puternic activitatea economică şi, prin aceasta, periclitează însăşi viaţa oamenilor, pe întinse zone geografice. Pe un plan mai general, seceta influenţează negativ produsul intern brut, balanţa comercială şi balanţa de plăţi a ţării.

Pe glob există întinse zone frecvent bântuite de secetă: nordul continentului african, S.U.A. – centrul şi vestul, Asia – China, Mongolia, India, Europa – sudul continentului. În ţara noastră: Dobrogea, estul Moldovei, Muntenia şi Oltenia.

Cicloanele sunt deplasări de mase de aer având un diametru de la câteva zeci de km până la 1500-2000 km, care se mişcă în spirale, după caz în direcţia acelor de ceasornic sau în direcţia opusă acestora, timp de 4-7 zile şi chiar mai mult.

Cicloanele se formează atât în emisfera nordică, cât şi în cea sudică, în zona tropicală, ca şi în cea temperată. Cicloanele tropicale sunt însoţite de mari căderi de precipitaţii provocând inundaţii catastrofale.

Inundaţiile se produc, de regulă, primăvara în regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii bruşte a zăpezii ori a gheţii, şi vara in regiunile cu climat tropical ori musonic. Şi acestea au provocat de-a lungul anilor, în anumite zone ale globului, importante pagube materiale şi victime.

Cutremurele de pământ constituie unele din fenomenele cele mai de temut ale naturii, deoarece ele pot provoca imense pagube materiale, la suprafaţa pământului, precum şi modificări profunde ale structurii subsolului şi ale regimului de scurgere a apelor. Anual, se produc, pe glob, 100.000 de cutremure, dintre care puţine la număr sunt percepute de oameni, şi mai puţine provoacă mari pierderi materiale şi umane.

Forţa de distrugere a cutremurelor este catastrofală. În România, cele două mari cutremure cu epicentrul în munţii Vrancei au fost cele din noiembrie 1940 şi 4 martie 1977.

În afara forţelor oarbe ale naturii, vieţile oamenilor, integritatea lor corporala, agoniseala lor, inclusiv bunurile aparţinând colectivităţii, sunt primejduite şi de felurite alte fenomene neprevăzute, denumite generic accidente.

Fisiere in arhiva (1):

  • Asigurarile Comerciale de Persoane.doc