Contractul de mandat comercial - reglementare juridică și utilitate economică

S-a spus despre contractul de mandat faptul ca acesta se află la originea tuturor contractelor. „Mandatul este un contract în puterea căruia o persoană se obligă, fară plată, de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit insărcinarea”.

Un contract de mandat comercial se recunoaşte prin următoarele caractere juridice: este unilateral, consensual, în principiu cu titlu gratuit, intuitu personae si netranslativ de proprietate.

Atunci când afirmăm despre contractul de mandat că este unilateral, ne referim la situaţia în care este cu titlu gratuit, deoarce atunci el dă nastere la obligaţii doar din partea mandatarului.Dacă însă, contractul este cu titlu oneros, atunci acesta va avea caracter sinalagmatic , pentru că atunci atât mandatarul , dar şi mandatantul vor avea anumite obligaţii de îndeplinit.

Contractul de mandat este consensual, acesta fiind valabil încheiat prin simplul acord de voinţă al părţilor, nefiind supus de lege vreunei forme speciale.În principiu este un contract gratuit,spre exemplu contractul de mandat civil, pe când contractul de mandat comercial este remunerat.

Mandatul este un contract intuitu personae, deoarece se consideră încheiat în considerarea calităţilor personale ale mandatarului şi nu are un caracter translativ de proprietate, deoarece toate efectele legale, fie ele active sau pasive, ale actului încheiat de mandatar cu terţul se răsfrâng asupra mandatantului.

Contractul de mandat comercial

Contractul de mandat comercial a cunoscut o judicioasă reglementare in dreptul roman, fiind preluat din dreptul civil al statelor moderne; pe masura ce relatiile comerciale s-au intensificat, iar reprezentarea în afaceri a devenit o necesitate vitală, instituţia mandatului din dreptul civil a fost imprumutata de dreptul comercial care se deosebeste de prima nu prin structura, ci prin functia sa.

Înainte de a definii mandatul comercial vom explica termenii de mandant,mandatar şi terţ.

Mandantul este o persoană pentru care se încheie un act juridic sau altfel spus autor al unui mandat; cel care împuterniceşte pe altcineva să-l reprezinte în diverse activităţi comerciale.

Mandatarul reprezintă o persoană căreia i s-a încredinţat un mandat, care a primit o împuternicire, un procurator.

Terţul este persoană care nu figurează ca parte într-un contract ori într-un angajament intervenit între două părţi, dar care poate avea drepturi sau obligaţii izvorâte din astfel de acte.

Contractul de mandat comercial poate fi definit ca fiind contractul încheiat între o persoană - mandant - şi o alta - mandatar - prin care mandatarul se angajează să exercite fapte de comerţ sau să îndeplinească anumite acţiuni comerciale, în numele şi pe contul mandantului, contra

unei indemnizatii sau comision, ori ca acel contract în temeiul căruia o persoană, (mandatarul), se obligă să încheie în numele si pe seama altei persoane care i-a dat împuternicirea (mandantul), anumite acte juridice care pentru mandant sunt fapte de comerţ .

Ca trasătura esenţială este faptul ca mandatarul nu îndeplineste operaţiunile de comerţ în numele său, deşi în cele mai frecvente cazuri, este un comerciant, ci în numele şi în contul mandantului.

Mandatul comercial se caracterizează printr-o serie de elemente proprii:

- mandatul comercial, în toate cazurile, se naşte numai în urma unei convenţii (contract), prin care se stabilesc limitele lui;

- mandatul comercial este întotdeauna un contract cu titlu oneros, mandantul avand obligaţia să retribuie, de regulă sub formă procentuală asupra volumului afacerilor încheiate, serviciile mandatarului;

- mandatul comercial dat pentru o anumita operaţie comerciala implică împuternicirea mandatarului de a face toate actele necesare executarii ei (indiferent dacă părţile au prevăzut sau nu expres această împuternicire în contractul iîncheiat); cu alte cuvinte, în cadrul activităţii sale, mandatarul se bucură de independenţa angajând pe mandant peste prevederile mandatului expres primit, dacă asemenea acte sunt necesare îndeplinirii în bune condiţii a afacerii care i s-a incredintat;

- mandatul comercial nu poate să fie revocat unilateral, decât dacă se dovedesc motive întemeiate; în caz contrar, revocarea fiind socotită ca un abuz de drept, cel vinovat poate răspunde pentru daunele provocate părţii lezate.

Contractul de mandat comercial poate fi:

- general (General commercial mandate), prin care mandatarul primeste o imputernicire generală în scopul de a săvârsi fapte si acţiuni comerciale de orice natură în numele si pe contul mandantului;

- special (Special commercial mandate), prin care împuternicirea acordată de mandant mandatarului este limitata la un obiectiv determinat.

Pentru a fi valabil încheiat, contractul de mandat comercial trebuie să îndeplinească condiţiile cerute pentru orice contract prevăzute de articolul 948 al Codului Civil: consimţământul, capacitatea, obiectul si cauza numite şi condiţii de fond.

- Capacitatea : mandantul trebuie să aibă capacitate comercială, deoarece actele sunt încheiate în contul său şi pentru el.Mandatarul încheind actele juridice cu terţul nomine alieno, în pricipiu, nu i se cere să aibă calitatea de comerciant .Numai în cazul mandatului fără reprezentare, mandatarul trebuie să aibă calitatea de comerciant, deoarece încheie contractul cu terţul în nume propriu .

- Obiectul contractului : Obiectul contractului de mandat este prevăzut în articolul 374 Codul comercial : „tratarea de afaceri comerciale” ,deci fapte de comerţ.

- Cauza : Cauza contractului trebuie să fie reală, licită morală, să nu contravină regulilor de convieţuire socială. Deci cauza trebuie să îndeplinească condiţiile generale tuturor actelor juridice, în privinţa cauzei .

Forma contractului. Deşi Codul civil în art.1533 nu prevede o anumită formă: „mandatul poate fi expres au tacit “ de la care nici codul comercial şi nici codul civil nu prevăd reguli derogatorii în această privinţă, în practică mandatul se exteriorizează printr-un înscris numit „procură”

Consimţământul părtilor

Contractul de mandat comercial se încheie prin acordul de voinţă al mandantului şi mandatarului . Mandatul poate fi expres sau tacit; primirea mandatului poate fi tacită şi să rezulte din executarea lui din partea mandatarului.

Conform articolului 376 din Codul comercial, comerciantul care refuză să primească insărcinarea mandantului are obligaţia ca, in cel mai scurt timp posibil să-l înştiinţeze pe mandant despre refuzul său.