Subiectul Raportului de Drept Comercial

Subiectele în dreptul comercial,în mod tradiţional,sunt participanţii l aporturile juridice de drept comercial,fie că sunt persoane fizice,fie că sunt persoane juridice.Potrivit Codului comercial român,subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atât comercianţii,cât şi necomercianţii.Codul comercial româ n are la bază sistemul obiectiv.¹Reglementarea sa se aplică oricărei persoane care săvârşeşte anumite fapte de comerţ obiective prevăzute de Art.3 Cod Comercial ,astfel,prioritar,este caracterul faptelor săvârşite ,şi nu condiţia ca persoana care le săvârşeşte să aibă sau nu calitatea de comerciant.

În articolul 7 Cod comercial se prevede:”Sunt comercianţi aceia care fac fapte de comerţ având comerţul ca profesiune obişnuită şi societăţile comerciale.” Potrivit acestui articol comercianţii se împart în două categorii:comercianţii persoane fizice şi societăţile comerciale.Deşi acestea sunt principalele categorii de comercianţi,în legea nr.26/1990,republicată şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.76/2001 se include în categoria comercianţilor înca doua categorii de subiecte ale raporturilor de drept comercial:regiile autonome şi organizaţiile cooperatiste.

1. Comercianţii persoane fizice

Persoanele fizice au calitatea de comerciant în condiţiile în care săvârşesc fapte de comerţ cu caracter profesional.

Comerciantul persoană fizică poate fi definit ca acea persoană cetăţean român sau cetăţean al statelor membre ale Uniunii Europene şi ai celorlalte state aparţinând spaţiului economic european care,având capacitatea juridică prevăzută de lege,săvârşeşte în mod obişnuit ,un titlu de profesie,fapte de comerţ în nume propriu şi pe riscul său,obţinând în prealabil autorizaţia prevăzută de lege şi care răspunde în mod nelimitat pentru obligaţiile asumate.

Persoana fizică dobândeşte calitatea de comerciant dacă îndeplineşte în mod cumulativ mai multe condiţii:

a) Condiţii referitoare la persoană

- capacitatea juridică prevăzută de lege;

- condiţii necesare protejării intereselor generale.

b) Condiţii referitoare la activitate

- obţinerea autorizaţiilor prevăzute de lege;

- statutul juridic al comerciantului.

Legea instituie şi anumite incompatibilităţi,interdicţii şi decăderi din dreptul de a face comerţ,aceste limitări având drept scop protecţia interesului general,adică respectarea ordinei publice şi a bunelor moravuri.

Incompatibilităţi, decăderi

Prin definiţie,activitatea comercială are un caracter profitabil.Din acest motiv,ea nu poate fi exercitată de persoanele care au anunite funcţii sau exercită anumite profesiuni care sunt legate de interesele generale ale societăţii,întrucât ar exista o incompatibilitate de interese.

Constituţia României prevede,în acest sens,că funcţia de judecător(inclusiv de la Curtea Constituţionala) şi cea de procuror sunt incompatibile cu orice altă funcţie publică sau privată,cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior(art.123,131 şi 142).

Din aceleaşi considerente,datorită funcţiei pe care o deţin,nu pot exercita profesiunea de comercianţi:diplomaţii,funcţionarii publici,clericii,ofiţerii.

În mod tadiţional,se consideră că există incompatibilitate şi în privinţa acelora care exercită profesii liberale:avocaţii,medicii,notarii,arhitecţii,etc.

Singura sancţiune aplicabilă celui care a încălcat legea pin care era instituită incompatibilitatea,nu este decât profesională şi disciplinară,persoana în cauză urmând a fi destituită din funcţia pe care o deţine ori,după caz,să fie exclusă din organizaţia profesională din care face parte.

Nu pot fi comercianţi cei condamnaţi definitiv prin infracţiunea prevăzută în art.281 din Codul penal şi a altor infracţiuni privind regimul legal stabilit pentru unele activităţi economice sau a infracţiunii de fals(art.4 din Legea nr.507/2002).