Titluri de Credit

Titlurile de credit reprezinta o categorie de valori care consta în înscrisuri sau documente care încorporeaza dreptul patrimonial prevazut în ele, astfel încât persoana care le detine este si titulara dreptului.

Deoarece creditul implica un decalaj în timp între doua prestatii – prestatia creditorului (actuala) si prestatia celui creditat de mai târziu, titlurile de credit mai sunt definite în literatura juridica, ca documente ce constata creante comerciale care amâna în timp plata datoriei si care pot circula usor, fiind negociabile.

În dreptul comun, înscrisurile sunt necesare fie pentru dovedirea, probatiunea unor operatii economico-juridice, fie pentru validitatea lor, deci pentru existenta valabila.

În primul caz, cand înscrisul se cere ad probationem raportul juridic se formeaza si produce efecte independent de acest înscris. În caz de litigiu se cere însa dovedirea operatiunii juridice numai prin înscrisuri, fiind excluse celelalte probe (cu martori, prezumtii etc.). Acestea se admit numai în masura în care exista un început de dovada scrisa.

În cel de-al doilea caz, când forma scrisa este ceruta ad validitatem, înscrisul este necesar pentru însasi încheierea valabila a operatiunii economico-juridice. Conexiunea dintre înscris si dreptul pe care îl constata este numai originara, deoarece, din momentul încheierii operatiei în mod valabil, cele doua elemente, înscrisul pe de o parte si dreptul patrimonial pe de alta parte, devin independente.

In cazul titlurilor de credit însa, între dreptul patrimonial si înscris exista o relatie necesara indisolubila nu numai în momentul nasterii dreptului dar si pentru existenta lui ulterioara, înscrisul încorporând dreptul, fiind indisolubil pentru valorificarea lui.

Asadar, posesorul unui titlu de credit are dreptul la prestatia aratata în el în temeiul prezentarii sale, daca întocmeste toate conditiile prevazute de lege.

Titlurile de credit au urmatoarele caracteristici :

- formalitatea

- literalitatea

- autonomia

Titlurile de credit sunt formale deoarece nasterea, existenta, circulatia, executarea sau valorificarea drepturilor patrimoniale depind de existenta înscrisului ce le încorporeaza care se mai numeste si document sau titlu.

Titlurile de credit sunt literale deoarece continutul si limitele dreptului ce rezulta din titlu sunt determinate de ceea ce este prevazut în document fara nicio influenta asupra raportului juridic fundamental care a ocazionat emiterea titlului si fara posibilitatea de a fi interpretat sau completat prin alte înscrisuri. Literalitatea confera posesorului titlului de credit un drept cert.

Titlurile de credit au caracter autonom deoarece cel care a emis titlul este obligat numai în virtutea acestui titlu si nu al raportului fundamental care l-a generat. Titlurile de credit circula ( se transmit independent de raportul juridic care a stat la baza emiterii lor ). De exemplu, actiunile se transmit independent de contractul de societate care a stat la baza emiterii lor.

Aceste însusiri ale titlurilor de credit justifica rolul pe care-l au : mijloc de plata si de garantie în relatiile de colaborare dintre comercianti.

1.2 Clasificarea titlurilor de credit

Dupa continutul lor, titlurile de credit sunt :

- reprezentative ale marfurilor, care încorporeaza un drept real asupra unor bunuri determinante aflate în depozite, magazii ( de exemplu, recipisele de gaj, conosamente) ;

- titlurile care dau dreptul la o anumita prestatie din partea debitorului (de exemplu, cambiile, biletele la ordin ). Posesorul este îndreptatit la o suma de bani sau ordinul în producte la primirea unei cantitati de marfuri.

- titlurile care încorporeaza drepturi complexe, drepturi ce rezulta din actiunile unei societati comerciale, drepturi patrimoniale (de a participa la împartirea beneficiilor, restituirea cotei de participare la capitalul social în caz de dizolvare) sau drepturi nepatrimoniale (de a participa la adunarea generala, la alegerea organelor de conducere).

Dupa modul de circulatie, titlurile de credit sunt :

- nominative, persoana beneficiarului este nominal determinata în chiar cuprinsul titlului, iar transmiterea lui se face numai cu concursul emitentului care trebuie sa înscrie numele noului dobânditor în registrul sau sa-l mentioneze pe titlu (de exemplu actiunile, obligatiunile etc.) ;

- la ordin, care se transmite în afara oricarei colaborari a emitentului, printr-un gir facut pe dosul titlului. Posesorul unui astfel de titlu îsi poate valorifica dreptul prin prezentarea titlului unit cu un sir neîntrerupt de giruri care ajung pâna la el ;

- la purtator, beneficiarul dreptului nu este mentionat, prestatia la care este îndreptatit urmând a fi efectuata în mâinile persoanei care la scadenta îl va detine. Transmiterea lui se face fara concursul emitentului, prin simpla remitere materiala a documentului. Posesorul de buna-credinta al unui titlu la purtator este aparat împotriva oricarei revendicari iar buna sa credinta este prezumata.

Dupa cum au sau nu legatura cu un act de comert exista titluri sau efecte comerciale :

- care au în mod obligatoriu drept cauza un act de comert ;

- titlurile financiare servind drept rambursare creditului acordat de o banca sau alta institutie de credit, clientilor. De exemplu, o banca care acorda credit clientului sau îsi trage asupra acestuia o cambie sau pretinde sa-i subscrie un bilet la ordin pentru rambursarea la scadenta a creditului.

In relatiile comerciale, interne si internationale, o importanta deosebita prezinta, datorita modului usor de a circula, titlurile de credit la ordin si, în primul rând, cambiile, biletul la ordin si cecul.

Cambia este un titlu de credit girabil, formal si complet prin care o persoana, numita tragator, da ordin altei persoane, numita tras, de a plati unei alte persoane, numita beneficiar, o suma de bani la scadenta sau la ordinul acesteia.

Biletul la ordin este un titlu de credit girabil, formal si complet care cuprinde obligatia neconditionata a emitatorului în favoarea caruia a fost emis.