Acte normative ce reglementează perdelele forestiere

1.Consideratii generale

Din dorinta de a-i fi mai bine, omul, in evolutia sa, a atentat la principalul lui dar - mediul inconjurator, recurgand in mod abuziv, chiar si la distrugerea vegetatiei forestiere. Cresterea suprafetelor agricole in detrimentul padurii a facut ca mari regiuni cultivate sa ramana complet lipsite de vegetatie forestiera, provocand astfel profunde mutatii in spectrul climatic.

Daca la inceputul primului mileniu, actualul teritoriu al Romaniei purta denumirea de Dacia Felix, ce era cunoscuta pentru bogatia padurilor si a subsolului,in acest al treilea mileniu, existenta padurilor pentru protectia mediului conditioneaza insasi existenta omenirii. Calamitatile naturale, inundatiile, alunecarile de teren, doboraturi de vant, se intersecteaza cu secete, incendii si atacurile de deunatori asupra padurilor. Fenomenele climatice sunt tot mai mult sinonime cu cele petrecute in tarile africane afectate de desertificare si seceta .

Spatii intinse s-au transformat in savane, terenuri aride sau chiar deserturi, motiv pentru care agricultorii si ceilalti factorii de raspundere din societate s-au convins de necesitatea luarii unor masuri urgente de reconstructie ecologica.

Studiile efectuate de diferitele institutii specializate au luat in considerare diversele aspecte legate de fenomenul desertificarii,analizand toate problemele referitoare la factorii de influenta Astfel , potrivit studiului realizat de specialistii de la Fundatia Japoneza a Consultantilor de Inginerie Silvica in 1999(perioada de studiu fiind 1997-1999), in colaborare cu specilaistii romani din cadrul Insitutului de Administrare si Studii Forestiere si Compania Forestiera,pe cca 115.800 ha de padure din judetele Olt si Dolj, reiese ca fondul forestier se micsoreaza de la an la an si ca cca 92.000 ha din suprafetele acoperite cu paduri se afla intr-un stadiu avansat de degradare. Potrivit specialistilor, singura solutie este realizarea unui complex de masuri, la scara larga si dupa un program bine stabilit, care sa includa si instalarea retelelor de perdele forestiere de protectie a campului impotriva vantului.

2.Definirea notiunii de perdea forestiera de protectie

Pentru a putea intelege mai bine insemnatatea si folosul perdelelor forestiere trebuie sa explicam ce sunt defapt aceste perdele forestiere si la ce sunt ele necesare?

Perdelele forestiere de protectie sunt formatiuni cu vegetatie forestiera , amplasate la o anumita distanta unele fata de altele sau fata de un obiectiv cu scopul de a-l proteja impotriva efectelor unor factori daunatori si/sau pentru ameliorarea climatica,economica si estetico-sanitara a terenurilor.

Enuntata ca necesitate, inca din anul 1860, problema realizarii perdelelor forestiere de protectie avea sa devina realitate in Romania, in perioada 1870-1872, gratie marelui carturar si agronom Ion Ionescu de la Brad. In 1881, silvicultorul B. Pizu propunea crearea unor "lungi perdele de protectie intre dealuri si munte" pentru combaterea

Crivatului in Campia Romana.

Nu numai in Romania se punea problema protectiei campurilor cu ajutorul perdelelor forestiere. In Rusia, spre exemplu, in prima jumatate a secolului trecut, silvicultorul Brinchen propunea, pentru a influenta favorabil clima campiei, crearea unor fasii late de 2-6 km si lungi de 5-20 km. pe cel putin 8% din intreaga suprafata. America, de asemenea, a elaborat in 1934-1935, in cadrul programului Roosvelt, un mare proiect de plantatii in statele de mijloc, bantuite de seceta, vanturi si "zapezi negre".