Actele ce Deriva de la Guvernul Romaniei

Imagine preview
(10/10)

Acest referat descrie Actele ce Deriva de la Guvernul Romaniei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 24 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

1. Actele institutiilor publice - actele exclusiv politice;
- actele juridice.
2. Guvernul României – structura si rol conform Constitutiei române si Legii nr. 90/2001.
3. Actele Guvernului – clasificare si generalitati.
4. Regimul constitutional al hotarârilor Guvernului.
5. Regimul constitutional al ordonantelor Guvernului.
6. Doctrina privitoare la ordonantele Guvernului (Consideratii în legatura cu regimul juridic aplicabil ordonantelor guvernului de Tofan-Apostol Dana, Revista Dreptul nr. 4 din 1998, pag. 36).
7. Doctrina privitoare la ordonantele de urgenta ale Guvernului (Consideratii în legatura cu regimul juridic aplicabil ordonantelor guvernului de Tofan-Apostol Dana, Revista Dreptul nr. 4 din 1998, pag. 36; Continutul ordonantei de urgenta a guvernului de Constantinescu Mihai, Revista Dreptul nr. 8 din 1998, pag. 30; Aprobarea ordonantei de urgenta de Muraru Ioan, Constantinescu Mihai, Revista Dreptul nr. 7 din 1998, pag. 12).
8. Controlul jurisdictional al actelor Guvernului. (Decizia nr. 548/1997 a Curtii Supreme de Justitie, sectia de contencios administrativ; Decizia nr. 369/1998, a Curtii Suprema de Justitie, sectia de contencios administrativ).
9. Decizii ale Curtii Constitutionale privitoare la neconstitutionalitatea unor ordonante ale Guvernului.
10. Scurte concluzii

Extras din document

1. Actele institutiilor publice

Doctrina româna de drept public prezinta doua categorii de acte ce emana de la institutiile publice, acestea fiind:

- actele exclusiv politice;

- actele juridice.

Actele exclusiv politice sunt cele ce reglementeaza organizarea politica a institutiilor de stat si includ în sfera lor programe, motiuni, declaratii, etc.

Actele juridice pe de alta parte si modul lor de adoptare sunt reglementate înca din constitutiile statelor unde se prevad norme clare privitoare la autoritatea statala care le poate emite si totodata la conditiile sub care pot fi ele emise.

Constitutia contine norme cu privire la administratia publica atât în sens organic cât si material, fiind sursa tuturor prerogativelor de administratie publica, care, conform parerii prof. Vedel , formeaza “ bazele constitutionale.”

Astfel, în Titlul III al Constitutiei române sunt prevazute prerogativele administrative ale Presedintelui si ale Guvernului si sunt precizate normele esentiale privind administratia publica. Articolul 61 din Titlul III prezinta prerogativele Parlamentului ca fiind “unica autoritate legiuitoare a tarii” si le completeaza prin articolul 74 privitor la initiativa legislativa care poate apartine atât deputatilor, senatorilor, cât si Guvernului si cetatenilor în numar de cel putin 100.000.

Articolul 108 din constitutie, intitulat “Actele Guvernului” delimiteaza clar conditiile în care Guvernul poate emite hotarâri si ordonante. (alin. 2: “Hotarârile se emit pentru organizarea executarii legilor” ; alin. 3: “Ordonantele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele si în conditiile prevazute de aceasta.” )

Totusi, pe baza articolului 61 s-a iscat o controversa legata de constitutionalitatea unor acte emise de catre Guvern care, conform Constitutiei, nu are autoritate de putere legiuitoare. Doctrina româna vorbeste mult despre aceasta problema facând referire la numeroase decizii ale Curtii Constitutionale privitoare la ridicarea unor exceptii de neconstitutionalitate legate de unele acte emise de Guvern sau de articole din ele, decizii pe care le vom trata si noi în partile finale ale lucrarii de fata.

În temeiul art. 144 (1) din Constitutie Guvernul poate fi abilitat printr-o lege de abilitare sau autorizare sa emita ordonante într-o gama de domenii precizate prin respectiva lege si pentru o perioada de timp de asemenea bine determinata.

Presedintele are si el o serie de acte juridice pe care le poate emite, printre care, amintim cu titlu de exemplu decretele prezidentiale care trebuiesc sa fie semnate de Primul-ministru, altfel fiind lovite de nulitate. Ele pot fi atacate, asemeni tuturor actelor juridice administrative în cadrul contenciosului administrativ, exceptie facând doar cele ce intra în sfera finelor de neprimire ale Legii contenciosului administrativ.

2. Guvernul României – structura si rol

conform Constitutiei române si Legii nr.90/2001

Guvernul este institutia cu sarcina fundamentala de a realiza politica unei natiuni, el initiaza, modeleaza si executa masurile de redresare economica, de scadere a inflatiei si stabilizare economica, raspunde de ordinea publica, de apararea nationala si de raporturile statului cu alte state.

Aparitia sa în România este strâns legata de aparitia primelor constitutii, el îmbracând initial forma Consiliului de Ministri. Un exemplu ar fi Constitutia de la 1923, în care se gasesc formulari de genul: “ Consiliul de Ministri este un organ de deliberatiune si deciziune” Doctrina considera însa ca aparitia ministerelor o precede pe cea a aparitiei Guvernului însusi, ele fiind initial create prin Regulamentele Organice prin desfiintarea unor ranguri boieresti deveniti ministri.

Una dintre controversele existente în doctrina este cea privitoare la calitatea Sfatului administrativ de Guvern de fapt. Argumentele cele mai multe contrazic însa aceasta parere deoarece Sfatul administrativ a reprezentat doar o etapa premergatoare în calea aparitiei Guvernului, lucru probat de lipsa autoritatii acestui sfat în fata Domnului care detinea puterea de conducere si administrare a statului, el putând aproba sau respinge hotarârile Sfatului administrativ.

Prima constitutie româna care lumineaza si contureaza institutia guvernului este cea din 1923, care precizeaza în art. 92: “Guvernul exercita puterea executiva în numele Regelui în modul stabilit de Constitutie.”, dupa ce prima care numeste aceasta institutie “guvern” este Constitutia din 1866, ea neprecizând însa prea multe atributii pentru el.

Guvernul în Constitutia româna

Constitutia actuala legifereaza rolul Guvernului prin intermediul articolului 102(1): “Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.” , iar prin intermediul alineatului 3 al aceluiasi articol îi descrie componenta: “Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.”

Principiul separatiei si echilibrului puterilor în stat se rasfrânge si asupra Guvernului prin intermediul unui control parlamentar permanent, asigurându-se astfel mentinerea si respectarea statului de drept. Astfel, spre deosebire de alte constitutii care permit Guvernului sa stabileasca exclusiv liniile politicii natiunii pe plan intern si extern, constitutia noastra acorda Guvernului dreptul de a conduce politica generala a tarii în limita liniilor stabilite de Parlament.

Fisiere in arhiva (1):

  • Actele ce Deriva de la Guvernul Romaniei.doc