Acțiuni Posesorii

I. Notiunea si justificarea actiunilor posesorie

Actiunea posesorie reprezinta mijlocul procedural prin intermediul caruia posesorul (iar în unele cazuri si detentorul precar) poate solicita instantei de judecata sa-l oblige pe pârât sa inceteze orice act de tulburare ori sa-l restituie bunul de care a fost deposedat în mod ilicit 1. Actiunile posesorii îsi au justificare datorita interesului de a mentine o stare de fapt existenta si de a reprima orice acte de tulburare a posesiunii ori de deposedare. Ceea ce este specific actiunii posesorii, si trebuie subliniat si în acest context, este tocmai împrejurarea ca prin intermediul se apara însusi dreptul asupra lucrului.

În acelasi timp, nu se poate face abstractie de faptul ca adeseori posesia corespunde însusi dreptului de proprietate asupra lucrului2

Prin urmare, o data cu protectia posesiei, ca stare de fapt, se realizeaza indirect si apararea dreptului de proprietate. Exista însa si cazuri în care posesia asupra unui lucru este despartita de dreptul real asupra bunului. Apararea posesiei ca stare de fapt se impune si de data aceasta, caci neglijenta titularului face sa creeze o aparenta de drept în favoarea unei alte persoane3.

Actiunile posesorii îsi au justificarea tocmai în necesitatea apararii eficiente, suple si rapide a posesiei ca simpla stare de fapt. Posesorul poate beneficia de ocrotire chiar si împotriva titularului dreptului real. Asa cum s-a apreciat si de instanta suprema, posesorul poate sa se plînga chiar împotriva proprietarului, pe calea actiunii posesorii, deoarece pentru el nu prezinta importanta cum si de cine a fost tulburat în posesiune, ci doar faptul tulburarii în sine396.

II. Reglementarea actiunilor posesorii

Actualmente dispozitii ale art. 674-676 C. Proc. civ. contin reglementare sumara a actiunilor posesorii. Textele mentionate enunta doar conditiile actiunilor posesorii si determina unele reguli de procedura în materie. Indicînd conditiile actiunilor posesorii art. 674 C. proc. civ. Face trimitere, astfel cum este firesc, la dispozitiile art. 1846-1847. Aceste din urma texte definesc posesia si determina conditiile necesare pentru a putea prescrie.

III. Obiectul protectiei posesorii

Actiunile posesorii sunt destinate sa ocroteasca posesiunea bunurilor imobile si a drepturilor reale imobiliare susceptibile de a fi dobîndite prin prescriptie achizitiva. În ce priveste bunurile mobile, art. 1909 alin. 1 C. Civ. Dispune ca acestea „se prescriu prin faptul posesiunii lor fara sa fie trebuinta de vreo scurgere de timp”. Ocrotirea posesorie, în conditiile art. 674-676 C. Proc. Civ. Nu se poate extinde si asupra bunurilor mobile, caci în acest caz simplul fapt al posesiei de buna-credinta valoreaza titlul de proprietate. Protectia juridica a bunurilor mobile se poate realiza însa pe cale petitorie.

Prin intermediul actiunilor posesorii poate fi aparat, în principiu, orice drept real imobiliar, cum este dreptul de proprietate, uzul, uzfructul, abitatiasi servitutea. Actiunea posesorie poate fi folosita de uzufructur chiar si împotriva nudului proprietar, întrucît el este cel dintâi îndatorat sa respecte posesia uzufructuarului4.

Actiunile posesorii pot fi folosite si de catre utilizatorul bunurilor ce formeaza obiectul contractului de leasing. Intr-adevar, potrivit art. 7 lit. b din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, modifica prin legea Legea nr. 99/1999 utilizatorul are si „dreptul de a exercita însa, astfel cum o dispune în mod expres chiar textul anterior citat, de catre utilizator numai fata de terti, iar nu si fata de locatar (finantatorului). Raporturile dintre locatar si utilizator sunt supuse dispozitiilor contractuale, raportuui care sunt cîrmuite si de dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 51/1997.Legea acordata ocrotire, pe calea actiunilor posesorii, si servitutilor continuie si aparente (art. 675C.proc. civ.).

IV. Felurile actiunilor posesorii

Codul de procedura civila impune conditii diferite de exercitare a actiunilor posesorii, dupa cum tulburarea sau deposedarea s-a facut ori nu prin violenta. Datorita acestui fapt s-a apreciat ca în dreptul nostru trebuie sa fie recunoscute doar doua categorii de actiuni posesorii: o actiune posesorie în complîngerea si o actiune posesorie în reintegrare5.