Administratia Publica de Stat. Prefectul si Prefectura

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Administratia Publica de Stat. Prefectul si Prefectura.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Drept, Management, Stiinta Administratiei

Cuprins

1. SCURT ISTORIC AL INSTITUTIEI PREFECTULUI IN ROMANIA 3
2. PREFECTUL SI PREFECTURA 3
2.1. Institutia prefectului 3
2.2.Atributiile prefectului si subprefectului 4
2.3. Regimul juridic al Institutiei prefectului 5
2.4. Aparatul de specialitate al institutiei prefectului 6
BIBLIOGRAFIE 10

Extras din document

1. Scurt istoric al institutiei prefectului in Romania

Din punctul de vedere al terminologiei, prefectul este de origine latina(praefectus), si il gasim pentru prima data in Roma Antica, in varful ierarhiei functionarilor imperiali, sub urmatoarele titluri: praefectus praetorio care insemna comandant al garzii imperiale, care va dobandi puteri comparabile cu ale sefilor de guvernare din statele burgheze, praefectus urbi fiind inzestrat cu atributii politienesti, praefectus annonae care era insarcinat cu aprovizionarea Romei. Toate aceste trei categorii se organizau la nivelul provinciilor, unitati administrative ale statului roman, si il reprezentau si actionau in numele si pentru imparat.

Prefectul este, asa cum sustinea Prof. M. Waline, o creatie napoleoniana; ea a fost creata in anul al-VIII-lea de la Marea Revolutie Franceza; pana la modificarea Constitutiei Frantei din anul 1958, prefectul era reprezentantul Guvernului si seful administratiei departamentului in care functiona.

Dupa Unirea Principatelor Romane sub domnitorul A.I.Cuza, a fost promulgata Legea 2/1864 prin care se reglementa impartirea administrativ- teritoriala a tarii in judete. Potrivit dispozotiilor acelei legi, prefectul era considerat reprezentantul puterii centrale pe plan local si administrator al intereselor locale.

Legislatia de inspiratie franceza, aplicata in Romania dupa Marea Unire din 1918, a atribuit prefectului o dubla calitate: cea de sef al serviciilor publice de specialitate deconcentrate in teitoriu, precum si aceea de reprezentant al guvernului in teritoriu. In calitatea sa de sef al administratiei publice teritoriale, prefectul numea, schimba si concedia functionarii publici din serviciile de interes local.

Potrivit legilor referitoare la administratia publica din anii 1925 si 1936, prefectul era considerat functionar public, fiind recrutat dintre cetatenii care intruneau anumite calitati, dar nu din randul functionarilor.

Conform legislatiei din 1939, situatia politica a prefectului s- a modificat intrucat, prin infiintarea tinuturilor, judetele au devenit circumscriptii ale serviciilor publice de speciaitate.

2. Prefectul si prefectura

2.1. Institutia prefectului

Institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica menita sa indeplineasca prerogativele conferite de lege prefectului. Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita de catre prefect.Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre prefect sau de catre o persoana anume desemnata de acesta.

Institutia prefectului isi are sediul in municipiul, resedinta de judet si respectiv in municipiul Bucuresti, fiind condusa de prefect.

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. El este numit de Guvern in fiecare judet si in mun. Bucuresti, la propunerea Ministerului internelor si reformei administrative. Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalate organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.

Pentru indeplinirea atributiilor sale prefectul este ajutat de 2 subprefecti, iar in municipiul Bucuresti de 3 subprefecti.

Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se face prin decizie a prim-ministrului, la propunerea prefectului si cu avizul M.I.R.A.

Prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici. Ei nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unor organizatii care au acelasi regim juridic, sub sanctiunea destituirii lor din functie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Administratia Publica de Stat. Prefectul si Prefectura.docx

Alte informatii

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA”, IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ