Amanarea Aplicarii Pedepsei

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Amanarea Aplicarii Pedepsei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Bibliografie
Capitolul 1 Introducere
Capitolul 2 Prezentare generală a titlului 3 ,,Pedepse,, din noul cod penal
Capitolul 3 Amânarea aplicării pedepsei
3.1 Condițiile și termenul amânării aplicării pedepsei
3.2 Măsurile de supraveghere și obligațiile persoanei beneficiare de măsura amânării aplicării pedepsei
3.3 Supravegherea persoanei beneficiare de măsura amânării aplicării pedepsei pe timpul termenului de supraveghere.revocarea, anularea și încetarea măsurii amânării aplicării pedepsei

Extras din document

Capitolul 1 Introducere

Elaborarea și adoptarea unui nou Cod Penal reprezintă un moment de cotitură în evoluția legislativă a unei țări.

Elaborarea unui nou Cod Penal presupune apariția unor noi premise respectiv, o evoluție a relațiilor sociale, politice și economice care fac ca vechile reglementări existente să apară ca depășite și să fie imperios necesar înlocuirea sau completarea acestora.

Un alt aspect care a dus la necesitatea apariției noului Cod Penal îl reprezintă transformările politice, sociale și economice suferite de societatea românească în decursul celor 40 de ani de la adoptarea vechiului Cod Penal (1969).

În alcătuirea noului Cod Penal adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului României și devenit astfel Legea 269/2009 s-a urmărit, valorificarea tradiției legislației penale românești și racordarea acesteia la reglementările actuale ale unor sisteme judiciare de referință în dreptul penal european.

Astfel ca principală sursă de inspirație pentru noul Cod Penal a fost în primul rând Codul Penal din 1936 care avea la origine Codul Penal italian și Codul Penal din Transilvania, acesta fiind îmbinat cu reglementări din Codul Penal spaniol, german, francez, elvețian, portughez adaptate la realitățile românești.

Astfel au fost menținute unele instituții care și-au dovedit funcționalitatea cum ar fi participația improprie, renunțându-se la unele instituții cum ar fi, instituția pericolului social și consimțământul victimei, dar au fost introduse unele instituții noi cum ar fi, renunțarea la urmărirea penală, încetarea acțiunii penale iar în cazul pedepselor, apariția pedepsei complementare de ,, afișare sau publicare a hotarârii judecătorești, renunțarea la pedeapsă, amânarea aplicării pedepsei” etc.

Prin acestea noul Cod Penal capătă caracter de actualitate specific realităților societății românești, încadrându-se astfel în tendințele penale europene.

Capitolul 2 Prezentare generală a titlului 3 ,,Pedepse,, din Noul Cod Penal

Titlul 3 ,,Pedepsele,, este cuprins în noul Cod Penal de la articolul 53 până la articolul 107. Acest titlu este împărțit în mai multe capitole acestea tratând:

- Categorii de pedepse

- Pedepsele principale

- Pedepsele accesorii și complementare

- Calculul pedepselor

- Individualizarea pedepselor.

Astfel la ,,categoriile pedepselor,, noul Cod Penal le menține pe cele din vechiul Cod Penal dar le sistematizează astfel încât folosește ca drept criteriu de aplicare, ordinea în care acestea odată aplicate, urmează să se execute.C u caracter de noutate în categoria pedepselor complementare a fost diversificat conținutul pedepsei interzicerii unor drepturi și a fost introdusă o nouă pedeapsă respectiv, afișarea sau publicarea hotărârii definitive de condamnare.

La pedepsele principale, noul Cod Penal definește toate categoriile de pedepse principale și nu doar pedeapsa amenzii cum este stipulat în prezentul Cod Penal.

Cu caracter de noutate la pedeapsa amenzii, aceasta se calculează prin sistemul zilei amendă care asigură o mai bună individualizare a pedepsei aplicate atât din punct de vedere al proporționalității (exprimat prin numărul zilelor amendă) cât și al eficienței (se ține seama de situația patrimonială a condamnatului).Aceste aspecte sunt exprimate și în Codurile Penale din Spania (articolul 50 Cod Penal), Portugalia (articolul 46 Cod Penal), Elveția (articolul 34 Cod Penal) ș.a.

Un element de noutate este posibilitatea instanței de judecată de a majora limitele speciale ale amenzii, fie de a aplica amenda cumulativ cu pedeapsa închisorii cu condiția esențială ca prin comiterea acelei infracțiuni s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial.

Un alt element de noutate este reprezentat de reglementarea conform căreia se poate înlocui pedeapsa amenzii cu pedeapsa închisorii ori a executarii pedepsei amenzii prin prestarea de muncă în folosul comunității.

Fisiere in arhiva (1):

  • Amanarea Aplicarii Pedepsei.doc