Cuprins
- CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1
- 1.1 Generalităţi privind izvoarele obligaţiilor civile 1
- 1.2 Inexactitatea şi inutilitatea noşiunii de cvasicontract 3
- 1.3 Evoluţia reglementărilor privind faptul juridic licit 5
- CAPITOLUL II GESTIUNEA INTERESELOR ALTEI PERSOANE 17
- 2.1 Noţiunea gestiunii de afaceri 17
- 2.2 Condiţiile gestiunii de afaceri 23
- 2.3 Efectele gestiunii intereselor altei personae 29
- 2.4 Asemanari si deosebiri între gestiunea de afaceri si alte instituţii analogice 34
- CAPITOLUL III PATA NEDATORATĂ 39
- 3.1 Premizele plăţii nedatorate 39
- 3.2 Condiţiile plăţii nedatorate 41
- 3.3 Efectele plăţii nedatorate 45
- 3.4 Natura juridică a plăţii nedatorate 51
- 3.5 Asemănări şi deosebiri între plata nedatorată şi alte instituţii analoge 51
- CAPITOLUL IV ÎMBOGĂŢIREA FĂRĂ JUSTĂ CAUZĂ 54
- 4.1 Noţiuni preliminare despre îmbogăţirea fără justă cauză 54
- 4.2 Condiţile acţiunii în restituire 60
- 4.3 Efectele şi natura juridică a îmbogăţirii fără justă cauză 70
- 4.4 Asemănări şi deosebiri între plata nedatorată şi alte instituţii analoge 72
- CAPITOLUL V STUDIU DE CAZ 74
- 1. Îmbogăţirea fără justă cauză. Condiţia exercitării acţiunii 74
- - Îmbogăţirea fără justă cauză
- - Contract de mandate; C. Civ art.992 , art. 1541
- 2. Plata nedatorata. Prescriptia extinctiva. Cauze de intrerupere 76
- CONCLUZII ŞI PROPUNERI DE LEGE FERENDA 79
- BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 81
Extras din referat
INTRODUCERE
Tema acestei lucrari m-a fascinat, m-a facut sa caut raspunsuri cât mai complete la întrebarile care se iveau odata cu parcurgerea cât mai multor materiale de la diferiti autori renumiti sau mai putin renumiti dar cu pareri si sugestii diferite despre aspectele juridice ale faptelor licite ca izvoare de obligatii.
Ca viitor posibil practician, consider ca este imperios necesar sa stiu ce trebuie, cum trebuie si unde trebuie intervenit pentru bunul mers al lucrurilor si pentru aplicarea corecta a legii în statul pe care ne-am ales sa-l slujim atât afectiv cât si participativ.
Îmi place sa cred ca în România se fac eforturi pentru democratizarea tuturor institutiilor statului, ca putem sa scrutam viitorul înscriindu-ne în circuitul mondial de valori, ca putem întelege mai bine unii termeni, ca putem percepe ce se întâmpla pe plan mondial si cam unde ne aflam noi în încercarea de a redeveni în rândul marilor civilizatii.
Am încercat prin lucrarea de fata sa delimitez faptele licite producatoare de obligatii civile. Prin dezvoltare si argumentare am dorit sa cuprind cele doua cvasicontracte studiate si recunoscute de dreptul civil român si carora li se adauga si un al treilea cvasicontract, ca o creatie doctrinara si jurisprudentiala.
Perspectiva oferita de dreptul intern si doctrina juridica româna a fost cea care mi-a îndreptatit concluziile privind clasificarea cvasicontractelor reglementate de Codul nostru civil, studiul acestora constituind in cele ce urmeaza, obiectul demersului nostru.
Dreptul civil este o ramura de drept care reglementeaza relatiile intre persoanele fizice si juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica , in scopul dezvoltarii si perfectionarii relatiilor sociale.
Spunem ca dreptul civil este chemat ca, prin normele sale, sa contribuie la ocrotirea valorilor omului Stiinta dreptului civil este importanta in aplicarea corecta a legii, dar si in continua perfectionare a legislatiei civile
Iar noi studentii nu putem omite importanta dreptului civil in formarea unei constiinte juridice corecte inca de pe bancile facultatii. Am putea spune ca dreptul civil ocupa un loc important, poate central, in sistemul dreptului romanesc.
Lucrarea de faţă este structurată pe cinci capitole astfel:
În primul capitol denumit Noţiuni introductive cuprinde generalitaţi privind izvoarele obligaţiilor civile, am vorbit despre Inexactitatea şi inutilitatea noţiunii de cvasicontract şi in încheierea acestui capitol am tratat Evoluţia reglementărilor privind faptul juridic licit. În capitolul doi am tratat primul cvasicontract şi anume Gestiunea intereselor atei persoane. În acest capitol am vorbit despre notiunea gestiunii de afaceri, condiţiile gestiunii de afaceri, efectele gestiunii intereselor altei persoane şi asemănării si deosebiri între gestiunea de afaceri şi alte instituţii analoge.
În capitolul trei am vorbit despreurmătorul cvasicontract şi anume Plata nedatorata unde am tratat premizele plăţii nedatorate, condişiile plăţii nedatorate, efectele plăţii nedatorate,natura juridică a plăţii nedatorate cu asemănatii şi deosebiri a instituţiei plăţii nedatorate cu alte instituţii analoage.
Capitolul patru cuprinde un alt cvasicontract care deşii in Codul Civi nu este reglementat direct este tratat aproape exhaustiv de către doctrinari in tratate şi monografii şi anume Îmbogăţirea fără justă cauză aici am dat noţiunii preliminare despre îmbogăţirea fără justă cauză, condiţiile acţiunii în restituire, efectele şi natura juridcă a îmbogăţirii fără justă cauză comparând această instituţie cu alte instituţii similare.
Ultimul capitol denumit Studiu de caz ,cuprinde două speţe:
- Îmbogăţirea fără justă cauză. Condiţia exercitării acţiunii;
- Plata nedatorată. Prescripţia extinctivă. Cauze de întrerupere.
În această lucrare am căutat să dau o nuanţare cât mai exactă şi completă atât din apunct de vedere doctrinar cât şi din punctual de vedere al practicii juridice.
În cele ce urmează invit la o studiere atentă a acestei lucrării pătrunzând şi dezlegând totodată tainele acestor cvasicontracte.
CAPITOLUL I
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
1.1 GENERALITĂŢI PRIVIND IZVOARELE OBLIGAŢIILOR CIVILE
Prin izvor al obligaţiilor civile se înţelege acea împrejurare de care legea leagă naşterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic obligaţional civil. Asemenea urmări ce dau naştere unor raporturi juridice obligaţionale pot fi consecinţa unor acte sau fapte juridice.
Actul juridic, constituie o manifestare de voinţă exprimată cu intanţia de a produce efecte juridice. Cum efectul juridic pe care îl urmărim este obligatia civilă, rezultă că izvoare ale acestuia pot fi acele acte juridice capabile să producă asemenea consecinţe. Unul dintre criteriile de clasificare ale actelor juridice este şi acela potrivit căruia ele pot fi unilaterale şi bilaterale sau sinalagmatice.
Este unilateral acel act juridic în care manifestându-şi vointa juridică, se obligă o singură persoană. Un asemenea gen de act juridic generator de obligaţie este de exemplu donaţia. Tot acte juridice de factură unilaterală, producătoare de efecte juridice sunt in egală măsură şi cele ce privesc oferta publică de recompensă ori atribuirea unor câştiguri prin tragere la sorti, cumpărătorilor unui magazin în scop de reclamă.
Actele juridice bilaterale sau sinalagmatice sunt acelea în care părţile se obligă,fiecare dintr ele urmărind în egală măsură obţinerea unor contraprestaţii. Este cazul contractului de vânzare-cumpărare în care vânzătorul se obligă să transmită proprietatea pentru a obţine preţul, iar cumpărătorul să plătească pentru a obţine bunul ce face obiectul vânzării.
În ceea ce priveşte faptele juridice generatoare de obligaţii, avem în vedere cele două mari categorii pe care literatura şi jurisprudenţa le-a numit ilicite şi licite.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza Principalelor Aspecte Juridice ale Faptelor Licite - Izvoare de Obligatii.doc