Apartheidul

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Apartheidul.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Bibliografie pagina 2
Capitolul 1 CRIME CONTRA UMANITĂŢII pagina 3
1. Conceptul de crime contra umanităţii pagina 3
2. Trăsături proprii ale crimelor contra umanităţii pagina 7
Capitolul 2 APARTHEIDUL pagina 9

Extras din document

CAPITOLUL 1

1.Conceptul de crime contra umanităţii

Crimele contra umanităţii sunt definite ca fiind fapte grave de violenţă comise pe scară largă de către indivizi,fie că aceştia sunt sau nu agenţi ai statului,împotriva altor indivizi într-un scop esenţialmente politic, ideologic, rasial, naţional, etnic sau religios.

Spre deosebire de crimele de război,care au cunoscut o îndelungată evoluţie juridică,crimele contra umanităţii au apărut în cadrul dreptului internaţional după al doilea război mondial, în legătură cu sancţionarea persoanelor vinovate de declanşarea şi purtarea războiului de agresiune şi ca o reacţie la atrocităţile săvârşite de către naziştii germani şi militariştii japonezi în teritoriile ocupate împotriva populaţiei locale şi în cadrul lagărelor de exterminare a unor categorii largi de persoane pe motive naţionale, etnice, rasiale sau altele similare.

În cuprinsul Statului Tribunalului militar internaţional de la Nürenberg (art.6) şi,într-un mod similar, în cel al Tribunalului militar de la Tokio (art.5), sunt enumerate drept crime împotriva umanităţii următoarele fapte: asasinatul , exterminarea , supunerea la sclavie, deportarea şi orice alt act inuman comis împotriva oricăror populaţii civile, înainte sau în timpul războiului, ca şi persecuţiile pentru motive politice, rasiale sau religioase, dacă aceste acte sau persecuţii, fie că ele constituiau sau nu o violare a dreptului intern al ţărilor în care s-au săvârşit, au fost comise ca urmare a oricărei crime care intră în competenţa tribunalului sau în legătură cu o asemenea crimă.

Sunt,astfel,considerate crime contra umanităţii pe de o pate actele inumane săvârşite împotriva populaţiei civile (asasinul,exterminarea,aducerea în stare de sclavie,deportare etc.) iar pe de altă parte actele de persecuţie împotriva unor persoane pentru considerente de ordin politic,rasial sau religios.

Prin ultima parte a formulării textelor menţionate,existenţa crimelor împotriva umanităţii este legată de crimele împotriva păcii şi securităţii omenirii,mai concret de declanşare şi ducerea unui război de agresiune de către cele ouă mari state învinse în război,precum şi de crimele de război,comise în perioada cât a durat conflictul armat,în fapt delimitându-se în timp aplicarea prevederilor statutelor numai la crimele contra umanităţii săvârşite în timpul celui de-al doilea război mondial, nu şi faptelor de această natură anterioare sau posterioare războiului.

Acest inconvenient a fost ulterior înlăturat,instrumentele juridice internaţionale prin care au fost incriminate şi alte fapte grave împotriva umanităţii nemaifăcând trimitere la situaţii de război sau la statutele tribunalelor militare internaţionale care au judecat pe cei ce-au comis crime grave în timpul celui de-al doilea război mondial.

Până la o anumită limită, se poate aprecia că sunt crime contra umanităţii crimele de război săvârşite după un plan elaborate şi pe o scară largă.Între cele două categorii de crime internaţionale există unele similitudini şi interferenţe, dar şi importante deosebiri care le conferă configuraţii juridice proprii.

Astfel,crimele de război pot fi comise numai în perioada conflictului armat sau în legătură cu conflictul armat,dar atât împotriva combaţilor,cât şi a populaţiei sau a persoanelor civile şi numai împotriva persoanelor aparţinând adversarului sau unor state străine,nu şi timp a propriilor cetăţeni,în timp ce crimele contra umanităţii se comit atât în timp de pace,cât şi în timpul conflictului armat, ele afectează numai populaţia civilă şi pot fi comise atât împotriva populaţiei proprii În plus,crimele contra umanităţii nu se pot săvârşi decât împotriva persoanelor, nu şi a bunurilor aparţinând acestora.

Este adevărat,însă,că unele fapte grave care intră în categoria crimelor contra umanităţii,dacă sunt săvârşite în timp de război,pot să încorporeze sau să intre în concurs cu fapte grave considerate prin convenţiile internaţionale din domeniul dreptului conflictelor armate drept crime de război. Crimele comise contra populaţiei civile în teritoriul ocupat,de exemplu,sunt crime de război,dare le pot să fie în acelaşi timp şi crime contra umanităţii prin amploarea şi cruzimea lor. În acest sens pot fi considerate deportările masive de populaţii sau persecuţiile sistematice asupra unor grupuri compacte de civile,pentru indiferent ce considerent.

Reglementările convenţionale ulterioare adoptării statutelor tribunalelor militare internaţionale de după al doilea război mondial au operat o tot mai netă separare a celor două mari categorii de crime internaţionale , precum şi o detaşare a reglementărilor privind crimele contra umanităţii de reglementarea lor originară prin statutele tribunalelor militare respective, inclusiv de prevederea privind limitarea în timp a săvârşirii faptelor incriminate, dând infracţiunilor împotriva umanităţii un caracter de universalitate şi din acest punct de vedere.

Alte reglementări internaţionale prin care se interzic fapte ce se încadrează în conceptul de crime împotriva umanităţii sunt:

Fisiere in arhiva (1):

  • Apartheidul.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET" BUCUREŞTI FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ MASTER – ŞTIINŢE PENALE