Aspecte comparative privind interceptările și înregistrările audio video

In majoritatea tarilor lumii, reglementarile juridice privind efectuarea interceptarilor si utilizarea informatiilor astfel obtinute reprezinta un mijloc legal folosit, in general, pentru realizarea sigurantei nationale. Aceasta activitate se deruleaza in interesul valorilor ocrotite de lege si se conformeaza legii si numai ei.

Intr-un stat de drept , ce se intemeiaza pe respect fata de legi sip e respectful fata de drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sunt stabilite procedure adecvate si modalitati de control pentru executarea legala a interceptarii comunicatiiilor , in scopul prevenirii utilizariii abusive a acestui mijloc si a informatiilor obtinute.

Complexitatea din ce in ce mai mare,dar si amploarea fenomenului infractional au determinat forurile legiuitoare din tot mai multe tari sa introduca “ mijloacele audio-video” in randul mijloacelor de proba.

1. Germania

Interceptarile si inregistrarile audio si video sunt statuate in Legea nr.57/1968 privind ingradirea drepturilor la secretul corespondentei si al comunicatiilor, dar si in dispozitiile Codului penal german sau in Legea privind regimul strainilor etc.

Sfera infractiunilor pentru care poate fi dispusa interceptarea si inregistrarea convorbrilor este destul de larga. In cazul in care exista indicia temeinice ca o persoana ar fi comis in calitate de autor sau participant infractiuni contra sigurantei statului, de inalta tradare sau care pun in pericol siguranta nationala, pot fi autorizate aceste masuri.

De asemenea, aceste masuri pot fi utlizate si in cazul comiterii unor fapte de instigare sau complicitate la dezertare ori de instigare la insubordonare, savarsite de catre o persoana care nu are calitatea de militar (art.16, art.19 raportate la art.1 alin 3 din Legea penala a militarilor). Tot in aceeasi lege sunt cuprinse si infractiunile contra sigurantei trupelor NATO stationate pe teritoriul Germaniei si pentru care se pot, de asemenea, dispune acest tip de masuri.

Autorizarea interceptarilor si inregistrarilor se pot face si pentru infractiuni de drept comun, cum ar fi: falsificarea de moneda, traffic de persoane, omor simplu, omor calificat sau genocide, furt comis in banda, talharie, santaj, tainuire, dar si pentru incalcarea Legii privind regimul special al armelor si munitiilor, precum si a Legii referitoare la regimul special al stupefiantelor si al altor substante interzise.

Ordonarea acestei masuri nu poate viza decat pe invinuit sau inculpate ori persoanele despre care exista indicia ca ar primi sau transmite anumite informatii provenind de la inculpate ori adresate acestuia.

Conform legii germane, interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice poate fi dispusa doar de catre judecator si, in caz de urgent, masura poate fi dispusa si de catre procurer, urmand ca ulterior, in termen de 3 zile, sa fie confirmata de catre judecator sub sanctiunea nulitatii.

Durata maxima a supravegherii este de 3 luni, iar in caz de necessitate mai poate fi prelungita pentru inca 3 luni.

Ministerul federal abilitat pentru dispunerea masurilor de ingradire informeaza la interval de cel mult 6 luni o comis a Bundestag-ului, compusa din cinci membri, in legatura cu activitatile de interceptare a comunicatiilor. Comisia decide, din oficiu sau pe baza unor plangeri, asupra oportunitatii si necesitatii masurilor de ingradire. Dispozitiile declarate de Comisie ca fiind inopportune sau nenecesare vor fi anulate imediat de ministrul federal de resort.

2. Franta

In Franta sediul materiei este reglementat prin Legea nr.91-646/1991 cu privire la secretul corespondentei transmise pe calea telecomunicatiilor, dar si in prevederile Codului de procedura penal ace guverneaza material probelor. Astfel la art.427 se prevede ca, in afara cazurilor cand legea dispune altfel, infractiunea poate fi stabilita prin orice alt mijloc de proba.

Sfera infractiunilor pentru care se poate dispune interceptarea si inregistrarea comunicatiilor, vizeaza, in principal, securitatea nationala, apararea elementelor esentiale ale potentialului stiintific si economic al Frantei, precum si prevenirea terorismului, criminalitatii si delincventei organizate.

Instrumentul juridic prin care se autorizeaza interceptarea comunicatiilor este autorizatia emisa, in cazul situatiilor ce vizeaza siguranta statului, de primul ministru sau una din cele doua persoane special delegate de acesta.

Durata aplicarii masurilor de interceptare a comunicatiilor este de 4 luni, iar masura poate fi reinnoita in aceleasi conditii de forma si durata.