Aspecte Generale ale Crimei Organizate

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Aspecte Generale ale Crimei Organizate.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 65 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Introducere .1
Capitolul I . Coordonate generale ale crimei organizate.4
1.1 Notiunea de crima organizata.4
1.2 Definirea crimei organizate si a organizatiilor criminale.5
1.3 Trasaturi caracteristice ale crimei organizate.15
1.4 Tipuri de organizatii criminale.23
1.5 Activitati principale în domeniul crimei organizate.26
1.6 Structura unei organizatii criminale.29
Capitolul II. Organizatii criminale mafiote.33
2.1 Mafia italiana.33
2.1.1 Cosa Nostra.41
2.1.2 Camorra.47
2.1.3 Ndragheta.48
2.2 Mafia din Statele Unite ale Americii.49
2.2.1 Cosa Nostra din America.50
2.2.2 Cartelurile columbiene.55
2.3 Mafia rusa.58
2.4 Mafia asiatica.65
2.4.1 Mafia Chineza.66
2.4.2 Mafia Japoneza .72
2.4.3 Grupari criminale vietnameze si coreene.75
2.5 Dificultati de abordare si interpretare a notiunii de crima organizata.77

Extras din document

Evolutia societatilor contemporane evidentiaza faptul ca desi s-au intensificat masurile si interventiile institutiilor specializate de control social împotriva faptelor de delincventa si criminalitate, în multe tari se constata o recrudescenta si o multiplicare a delictelor comise cu violenta si agresivitate precum si a celor din domeniul economic si financiar-bancar, frauda, santaj, mita si coruptie.

Reprezentând o problema sociala a carei modalitate de manifestare si solutionare intereseaza atât factorii de control social (politie, justitie, administratie), cât si opinia publica; astfel de delicte si crime comise prin violenta si coruptie tind sa devina deosebit de intense si periculoase pentru stabilitatea si securitatea institutiilor, grupurilor si indivizilor; fiind asociata de multe ori cu cele de crima organizata, terorism si violenta institutionalizata, specifice subculturilor violentei si crimei profesionalizate.

Desi cauzele recrudescentei violentei si crimei organizate sunt dificil de identificat si explicat datorita existentei unor diferente sensibile în ceea ce priveste amploarea si intensitatea lor de la o tara la lata; majoritatea specialistilor si cercetatorilor considera ca sursele acestor fenomene rezida în perpetuarea unor structuri politice, economice si normative deficitare, în mentinerea si accentuarea discrepantelor sociale si economice dintre indivizi, grupuri si comunitati si intensificarea conflictelor si tensiunilor sociale si etnice.

Dificultatile întâmpinate în definirea actelor si crimelor comise prin violenta sunt determinate atât de varietatea formelor de violenta si crima violenta întâlnite în diverse societati, cât si de diferentele în ceea ce priveste sanctionarea si pedepsirea acestora, mai ales ca, de multe ori, violenta acopera o gama larga de comportamente individuale si sociale ce tin de propria lor etnologie. Totodata, aprecierea si definirea violentei se face în functie de anumite criterii istorice, culturale si normative, de ordinea sociala existenta la un moment dat într-o anumita societate, de anumite interese politice si sociale, dar si în functie de anumite criterii si contexte subiective si accidentale, care sunt însa relative spatial si temporal (atât de la o societate la alta, cât si de la o perioada la alta).

Violenta nu constituie totusi, un fenomen nou, aparitia si evolutia ei fiind strâns legata de evolutia indivizilor, grupurilor, organizatiilor si societatilor umane.

Pentru acest motiv, unii cercetatori si specialisti considera ca violenta reprezinta o permanenta umana, fiind intens legata de esenta umana si de functionarea societatii.

Ea este amplificata în prezent de acte de terorism si crima organizata, comise cu scopul de a inspira frica, spaima si groaza în rândul opiniei publice, dar si o serie de delicte si crime, ce violeaza drepturile si libertatile individului (omoruri, asasinate, violuri, jafuri, agresiuni fizice). Alaturi de violenta primitiva, ocazionala, pasionala sau utilitara se constata amplificarea si proliferarea violentei rationale, specifica crimei organizate si organizatiilor criminale profesioniste.

Asistam la o asa numita internationalizare a violentei si crimei organizate la nivelul diferitelor societati, state si natiuni, prin aparitia si proliferarea unor noi tipuri de delicte si crime, ce transgreseaza si interpenetreaza noi forme de prevenire, combatere si neutralizare a violentei si crimei organizate la nivel national si international.

Dezvaluirea cauzelor fenomenului infractional nu poate fi realizata, decât printr-o cercetare care sa exploateze toate laturile acestui fenomen. Sunt necesare în acest sens investigatii cu caracter sociologic, psihologic, juridic, psihiatric, biologic si antropologic.

Afirmarea caracterului complex biopsihosociolegal al criminalitatii înlaturarea, prin acest concept, a sustinerilor biologizante, psiho-sociologiazente, corespunde realitatii obiective si reprezinta una din premisele majore necesare cercetarilor criminologice fundamentale în scopuri profilactice.

De aceea, pornind de la acceptarea faptului ca criminalitatea, în forma ei superioara, organizata, este nociva pentru societatea în care traim, rezulta implicit faptul ca aceasta trebuie combatuta, contracarata. Dar, asa cum spunea si Sun Tzu, daca un pericol este real poate fi definit, iar pericolul definit poate fi învins, mai întâi crima organizata trebuie definita ca atare.

Capitolul I

COORDONATE GENERALE ALE CRIMEI ORGANIZATE

1.1 Notiunea de crima organizata

. Definitie : conform legii, prin crima organizata se întelege activitatile desfasurate de orice grup constituit din cel putin trei persoane, între care exista raporturi ierarhice ori personale, care permit acestora sa se îmbogateasca sau sa controleze teritorii, piete sau sectoare ale vietii economice si sociale interne sau straine, prin folosirea santajului, intimidarii, violentei sau coruperii, urmarind fie comiterea de infractiuni, fie infiltrarea în economia reala.

În acceptiunea doctrinei germane, crima organizata este definita astfel : comiterea cu intentie a unor infractiuni în scopul obtinerii de profit si putere, de doua sau mai multe persoane, ce colaboreaza pentru o perioada de timp prelungita sau nedefinita, îndeplinind sarcini dinainte stabilite, prin folosirea unor structuri comerciale sau similare celor de afaceri, prin folosirea violentei sau altor mijloace de intimidare, ori prin exercitarea unor influente asupra politicienilor, administratiei publice autoritatilor judiciare sau economice.

. Denumirea general acceptata pentru forma superioara de organizare a grupurilor de infractori este mafie; acest termen a aparut în Italia si s-a extins în multe tari ale lumii.

. Crima organizata este constientizata ca fiind periculoasa de catre membrii societatii, doar când devin cunoscute metodele violente ale acesteia; metodele nonviolente, care de multe ori le anticipeaza pe cele agresive fizic, nu sunt percepute ca amenintatoare pentru membrii societatii.

. Crima organizata este foarte periculoasa pentru faptul ca mai multi indivizi se coalizeaza constient pentru a savârsi infractiuni cu un mare impact social. Din acest motiv, contracararea acestui compartiment cere resurse semnificative si timp de reactie foarte scurt; crima organizata nu are granite, fapt ce impune cooperarea eficienta a autoritatilor din toate statele , armonizarea legislatiei specifice si a metodelor de combatere;

. Cauze ale proliferarii acestui fenomen ignoranta si dezinteresul autoritatilor, lipsa de informatie, lipsa de orizont a numerosi tineri, factori economici defavorizanti, un anume context cultural-traditional.

Fisiere in arhiva (1):

  • Aspecte Generale ale Crimei Organizate.doc