Aspecte Generale Privind Coruptia

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Aspecte Generale Privind Coruptia.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 20 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Emilian Stancu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

I. Consideratii generale privind coruptia.

Istoria societatii umane ne demonstreaza ca fenomenul infractional al coruptiei a existat din cele mai vechi timpuri.

În Grecia antica raspândirea vasta a mituirii l-a determinat pe Platon sa propuna pedeapsa cu moartea a functionarilor publici care primeau daruri pentru a-si face datoria.

În statul Roman se interzicea acceptarea compensatiilor, darurilor pentru cele mai importante îndatoriri civice.

Sanctiunile aplicate functionarilor corupti erau diferite. Dupa Legea Calpurnia, de exemplu, functionarul vinovat era obligat sa restituie mita. Legea Acilia prevedea aplicarea pedepsei pecuniare, stabilind restituirea dublei valori a folosului primit. Legea Servilia a prevazut si pierderea de catre functionarii vinovati a drepturilor politice.

În Codul penal francez (Codul Napoleon) din anul 1810, pentru prima data au fost introduse sanctiuni foarte aspre pentru comiterea actelor de coruptie. Aceste norme au fost urmate, în esenta, de majoritatea statelor europene.

Coruptia constituie o amenintare pentru democratie, pentru suprematia dreptului, echitatii sociale si a justitiei, erodând principiile unei administratii eficiente, subminând economia de piata si punând în pericol stabilitatea institutiilor statale.

În sensul popular al cuvântului, coruptia semnifica folosirea abuziva, în avantaj propriu, a puterii.

În esenta, coruptia reprezinta utilitatea abuziva a puterii publice în scopul obtinerii, pentru sine ori pentru altul, a unui câstig necuvenit.

Din punct de vedere juridic, printre cele mai multe sisteme penale coruptia este un concept prioritar normativ si desemneaza încalcarea normelor morale si legale care guverneaza exercitarea unei functii publice.

Profesorul universitar doctor V. Dobrinoiu considera ca fapte de coruptie faptele ce intra sub incidenta legii penale, adica acelea prin care persoana încearca ori reuseste sa determine un functionar aflat în exercitiul atributiilor, în schimbul unor foloase materiale sau altor avantaje necuvenite sa comita un act contrar legii, ori îndatoririlor sale de serviciu sau sa favorizeze în orice mod persoanele implicate. Tot coruptie sunt si actele functionarilor care accepta  în schimbul unor avantaje  sa aiba un comportament neadecvat la serviciu. Aceste caracteristici ale coruptiei se coraporteaza cu infractiunile de luare de mita (art. 308), dare de mita (art.309), primire de foloase necuvenite (art.310) si trafic de influenta (art. 312) a Codului penal.

Definitia coruptiei cel mai des întâlnita a fost furnizata de catre profesorul universitar Joseph S. Nye de la Universitatea Harvard din Statele Unite, potrivit careia coruptia este comportamentul care deviaza de la îndatoririle normale ale unui functionar public sau violeaza legi împotriva exercitarii anumitor tipuri de influenta specifica, cum ar fi mita, nepotismul, deturnarea de fonduri. Astfel, majoritatea savantilor  juristi, sociologi, criminologi, practicieni  din diferite tari ale lumii, unanim identifica ca acte de coruptie acele fapte care sunt comise în legatura cu exercitarea unor functii, îndatoriri de serviciu si constau din încalcari ale atributiilor, urmarind în toate cazurile un profit.

În tarile subdezvoltate coruptia este extrem de raspândita. Cauzele coruptiei în aceste tari sunt fie lipsa de autoritate a puterii si de incapacitate a acesteia de a reactiona eficient fata de acest fenomen deosebit de grav, fie caracterul dictatorial al puterii care sfârseste prin a constitutionaliza coruptia la nivelurile superioare ale ierarhiei politice.

Coruptia se manifesta si în tarile dezvoltate din punct de vedere economic. Marile scandaluri de coruptie petrecute în Italia, Franta, Germania, Israel, Japonia sau alte tari sunt o dovada elocventa în acest sens.

Fiind constiente de riscurile si consecintele deosebit de grave pe care le genereaza coruptia asupra dezvoltarii social-economice generale sau regionale, statele lumii în mod individual sau împreuna, încearca sa identifice cele mai eficiente mijloace de contracarare.

La 15 decembrie 1975, Adunarea Generala a O.N.U. pentru prima data a abordat problema coruptiei, si anume, raspândirea ei alarmanta în sfera tranzactiilor comerciale internationale. În acest sens, a fost adoptata Rezolutia nr. 3514 din 15 decembrie 1975 cu privire la practicile de coruptie în tranzactiile internationale, iar la Congresul al VIII-lea cu privire la prevenirea crimei si tratamentul delicventilor a fost adoptata Rezolutia nr.7 pentru prevenirea coruptiei în administratie.

Uniunea Europeana, Banca Mondiala precum si alte institutii internationale evalueaza periodic coruptia si costurile acesteia în plan social-economic.

Fisiere in arhiva (1):

  • Aspecte Generale Privind Coruptia.doc