Avocatul Poporului

În anul 2007 institutia Avocatul Poporului împlineste un deceniu de existenta, un deceniu de asteptari si sperante, un deceniu în care aceasta institutie de inspiratie vest-europeana s-a impus, încet dar sigur, ca o dimensiune a democratiei constitutionale în România. Creata prin Constitutia din 1991, ca o noutate în viata juridico-statala institutia Avocatul Poporului (ombudsmanul) a fost înfiintata practic si a început sa functioneze dupa adoptarea legii sale organice, Legea nr. 35/1997.

Experienta acumulata dar si raportarea la exigentele ombudsmanului european au implicat unele modificari constitutionale.

Astfel în anul 2003 Parlamentul României, ca putere constituanta, a adus unele perfectionari si anume: stabilirea dreptului Avocatului Poporului de a sesiza Curtea Constitutionala sa se pronunte asupra constitutionalitatii legilor înainte de promulgarea acestora; înscrierea dreptului Avocatului Poporului de a ridica direct în fata Curtii Constitutionale exceptii de neconstitutionalitate; stabilirea de adjuncti specializati pe domenii de activitate; alegerea Avocatului Poporului, în sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, pentru un mandat de 5 ani, masuri care au întarit autonomia institutiei.

Ca orice institutie statala si Avocatul Poporului are nevoie de experti si consilieri bine pregatiti. În activitatea permanenta de perfectionare si în conditiile unei fluctuatii permanente a personalului, lucru obisnuit pentru institutiile bugetare, s-au luat unele masuri precum: seminarii pe probleme de specialitate; cursuri post universitare în domeniul juridic; scurte stagii în strainatate (Anglia, Franta, Olanda) obtinute ca urmare a relatiilor de colaborare cu ombudsman-ii straini; instructaje cu participarea unor experti de la ombudsmanul National al Olandei.

Punem un accent aparte pe colaborarea si schimbul de experienta cu ombudsman-ii straini si cu asociatiile în domeniu. Institutia este implicata la activitatile asociatiilor ombudsmanilor (europeana, internationala, francofobiei), dar si în schimburi de experienta cu ombudsman-ii straini (Anglia, Spania, Olanda, Cehia, Azerbaidjan). În mod deosebit trebuie mentionata vizita realizata în România de catre Mediatorul European, domnul Nikiforos Diamandouros, precum si cele ale unor parlamentari straini care au facut aprecieri elogioase cu privire la institutia Avocatul Poporului. Toate acestea ne-au ajutat sa perfectionam activitatea noastra.

Plecând de la realitatea ca rostul institutiei este protectia drepturilor si libertatilor cetateanului în raporturile sale cu administratia publica ne-am preocupat ca primirea si examinarea petitiilor sa se realizeze civilizat si eficient, ca orice cetatean care vine în institutie sa primeasca un sprijin, un raspuns sau, în orice caz, o explicatie. În afara preocuparilor pentru solutionarea problemelor concrete, am realizat unele actiuni pentru protejarea drepturilor unor segmente de populatie, atunci când plângerile individuale în acelasi domeniu erau numeroase (sistemul de pensii, sistemul asigurarilor de sanatate, problemele celor care au efectuat munca fortata în perioada 1950 – 1960 etc.). Deschiderea institutiei spre cetatean, transparenta în activitate, explica sporirea an de an a solicitarilor.

Institutia Avocatul Poporului:

- are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor în raporturile acestora cu autoritatile publice;

- este autoritate publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica;

- are buget propriu care face parte integranta din bugetul de stat.

Sediul institutiei Avocatul Poporului este in municipiul Bucuresti.

In activitatea sa, avocatul poporului este independent fata de orice autoritate publica. In exercitarea atributiilor sale, avocatul poporului nu se substituie autoritarilor publice.

Avocatul poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe avocatul poporului sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor sale.

Activitatea avocatului poporului, a adjunctilor sai si a salariatilor care lucreaza sub autoritatea acestora are caracter public.

La cererea persoanelor lezate in drepturile si libertatile lor sau datorita unor motive întemeiate, avocatul poporului poate decide asupra caracterului confidential al activitatii sale.

Autoritatile publice sunt obligate sa comunice sau, dupa caz, sa puna la dispozitia avocatului poporului, în conditiile legii, informatiile, documentele sau actele pe care le detin in legatura cu cererile care au fost adresate avocatului poporului, acordându-i sprijin pentru exercitarea atributiilor sale.

Avocatul poporului prezinta, în sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie sa cuprinda informatii cu privire la activitatea institutiei Avocatul Poporului. Ele pot contine recomandari privind modificarea legislatiei sau masuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor.