Buna guvernare

INTRODUCERE

Administratia publica a constituit un subiect fascinant de  a lungul timpului din punct de vedere al organizarii si mai ales din cel al functionarii în special pentru mediul academic fascinatie ce a dus la analize profunde asupra administratiei si la construirea de modele. La rândul or, modelele au fost analizate si li s-au adus adaugiri, critici au fost formulate chiar contra-modele care sa ajute la transformarea administratiei publice într-o administratie eficienta, eficace si orientata cu adevarat spre satisfacerea interesului general, misiunea sa primordiala. Daca modelele clasice de administratie  liberal, weberian  s-au dovedit a fi de-a lungul timpului a fi ineficiente sau depasite, noile modele îsi aroga dreptul de a încerca o reforma profunda a sistemului administrativ din orice stat democratic astfel încât administratia sa devina un instrument al politicii dar care sa nu fie aservita acesteia, sa asigure un cadru stabil propice dezvoltarii economice si în cadrul careia relatiile dintre diferitele nivele sa fie statuate, sa fie transparente si mai ales eficiente.

Administratia de la nivel comunitar are, ca si administratiile nationale, un caracter birocratic puternic fapt ce este în acelasi timp pozitiv  existenta specialistilor, reguli statuate în mod formal  dar si negativ  hiper-ierarhizarea, regulile informale, impersonalitatea activitatii. Datorita multiplicarii si diversificarii exigentelor pentru functionarii comunitari a fost nevoie de numeroase reforme care sa conduca spre o eficientizare a activitatii acestora. Formularea Codului european al bunei conduite administrative a însemnat un studiu aprofundat asupra administratiei comunitar si încercarea de încadrare a acesteia într-unul dintre modelele clasice sau din cele noi, demers în urma caruia s-a ajuns la concluzia ca administratia de la nivel comunitar respecta din punct de vedere organizatoric preceptele modelului weberian  ierarhizata, continua, impersonala, specializata.

ADMINISTRATIA PUBLICA ÎN MODELELE TRADITIONALE

Asa cum am afirmat mai înainte administratia publica a constituit si constituie înca un domeniu fascinant pentru mediul academic. Pentru continuarea demersului nostru se impune a clarifica înca de la acest punct definitia de lucru ce urmeaza a fi utilizata si anume:  (administratia publica reprezinta) utilizarea teoriilor si proceselor manageriale, politice si juridice în vederea realizarii mandatelor guvernarii legislative, executive si judecatoresti, pentru a asigura reglementarile si serviciile pentru societate în ansamblu, cât si pentru segmentele acesteia ; altfel spus administratia publica este cea care asigura organizarea executarii si organizarea în concret a legii ( întelese aici ca fiind si legea în sens strict dar si actele juridice ale puterii executive si cele apartinând celei judecatoresti ).

Administratia publica a fost supusa unor analize asupra continutului formal si al celui material, analize realizate de teoreticieni din diferite epoci si diverse state  începând cu secolul al XVII lea -, analize ce au dus la enuntarea unor asa-zise modele ale administratiei publice. Scopul acestor modele este acela de a oferi raspunsuri cât mai clare întrebarilor de genul: ce este administratia? care este menirea admnistratiei? cine controleaza administratia? si multe altele. Modelele sunt pe de o parte, în acceptiunea lui Maurice Duverger machete menite sa explice fenomenele ...  au o functie în primul rând teoretica astfel ca reduc fenomenul administrativ la câteva caracteristici esentiale, definitorii si care îsi aroga calitatea de corespondenta cu realitatea  si pe de alta parte în acceptiunea lui Georges Sorel au o functie mitica prin constituirea unui sistem de imagini capabile sa evoce în bloc si numai prin intuitie, înainte de orice analiza reflectata, masa de sentimente si care nu îsi aroga calitatea de corespondenta cu realitatea ci mai degraba construirea unei imagini care va fi prezentata ca fiind reala.