Căile extraordinare de atac împotriva hotărârilor instanțelor de contencios administrativ

Capitolul I

Caile de atac

– caractere generale –

Caile de atac sunt mijloace procedurale prin care se poate obtine anularea sau reformarea totala sau partiala a unei hotarari date de instanta de judecata. Ele au rolul unui remediu contra eventualelor erori ce se pot strecura intr-o hotarare, uneori chiar contra injustitiei.

Potrivit art. 129 din Constitutia Romaniei revizuita din 2003 impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii. Acest text este in acord cu art. 6 alin. (1) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si cu art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la CEDO (in materie penala).

In fata instantei de contencios este recunoscuta o singura cale de atac ordinara – recursul, spre deosebire de dreptul comun, unde avem apel si recurs. Astfel, in art. 20 alin. (1) din Legea 554/2004 recursul poate ataca o hotarare pronuntata in prima instanta, in termen de 15 zile de la pronuntare ori de la comunicare.

Pentru anumite imprejurari care nu au fost avute in vedere la pronuntarea hotararii (datorita omisiunii instantei, sau pentru ca s-au ivit ulterior), exista posibilitatea exercitarii unor cai de atac, care sunt judecate chiar de instanta care a pronuntat hotararea atacata, dar numai in conditiile si pentru motivele limitative stabilite de lege – contestatia in anulare, revizuirea.

Asadar, conform prevederilor din actele normative mentionate procedura contenciosului administrativ cunoaste o cale de atac ordinara – recursul – precum si cai extraordinare de atac – contestatia in anulare, revizuirea hotararilor si recursul in interesul legii.

Comform art. 255 din C. proc. civ. hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc "sentinte", iar hotararile prin care se se solutioneaza apelul, recursul, precum si recursul in interesul legii ori in anulare , se numesc "decizii".

Pentru a intelege mai bine continutul si contextul cailor de atac ce vor fi prezentate trebuie facuta o legatura cu notiunile de baza din contencios. Astfel, din art. 2 din Legea nr. 554/2004 intelegem prin contencios administrativ - activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor în care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau încheierea, dupa caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

Instanta de contencios administrativ este reprezentata de:

- Sectia de contencios administrativ si fiscal a Înaltei Curti de Casatie si Justitie

- Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel

- Tribunalele administrativ-fiscale.

Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita, comform Legii nr. 554/2004, art. 1 alin.(1) sa se poata adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru :

– anularea actului,

– recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim;

– repararea pagubei ce i-a fost cauzata.

Capitolul II

Caile extraordinare de atac

In privinta cailor extraordinare de atac in materie de contencios administrativ trebuie sa avem in vedere ca dispozitiile Legii nr. 554 din 2 decembrie 2004 se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila modificat.

Astfel, coform acestor acte normative, impotriva horararilor de contencios administrativ ramase definitive se pot folosi in conditiile legii urmatoarele cai extaordinare de atac:

- contestatia in anulare;

- revizuirea hotararilor;

- recursul in interesul legii.

Aceste cai extraordinare de atac sunt reglementate in mod special in Codul de procedura civila, Titlul V, Capitolele I1, II si VI.

O prima mentiune este aceea ca revizuirea hotararilor si contestatia in anulare se judeca de catre instanta care a pronuntat hotararea ramasa definitiva, iar aceste cai extraordinare de atac se pot formula numai pentru motive expres prevazute in cod.

Recursul in interesul legii se judeca numai de catre Sectia de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la sesizarea procurorului general sau a ministrului justitiei, prin intermediul procurorului general.