Capacitatea de Folosinta si de Exercitiu a Persoanei Juridice

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Capacitatea de Folosinta si de Exercitiu a Persoanei Juridice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

1. Persoana juridică
1.1 Definitie
1.2 Elementele constitutive ale persoanei juridice
1.3 Clasificare
1.4 Înfiintarea personei juridice
1.5 Încetarea persoanei juridice
2. Capacitatea de folosintă a persoanei juridice
2.1 Definitie
2.2 Caracteristici
2.3 Începutul capacitătii de folosintă
2.4 Capacitatea de folosintă restrânsă
2.5 Continutul capacitătii de folosintă
2.6 Principiul specialitătii capacitătii de folosintă
2.7 Încetarea capacitătii de folosintă
2.8 Sanctiuni
3. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice
3.1 Definitie
3.2 Cracteristici
3.3 Începutul capacitătii de exercitiu
3.4 Încetarea capacitătii de exercitiu
3.5 Sanctiuni
4. Spetă
5. Bibliografie

Extras din document

1. Persoana juridică

1.1 Definitie

Persoana juridică reprezintă un colectiv de oameni care, întrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective și obligatii civile.

Prin excepţie, există şi persoane juridice care nu reprezintă colectivităţi de indivizi. Un exemplu în acest sens îl constituie societatea cu răspundere limitată cu asociat unic, în spatele căreia nu stă o colectivitate de persoane fizice, ci o singură persoană fizică.

1.2 Elementele constitutive ale persoanei juridice

Persoana juridică îndeplinește următoarele trei conditii:

a) O organizare de sine stătătoare, proprie, în temeiul căreia colectivul de oameni dobândește o structură internă unitară, ce-i permite să actioneze ca atare, prin organul său de conducere;

b) Un patrimoniu propriu, distinct de patrimoniul persoanelor fizice ale colectivului respectiv, precum și de orice alt patrimoniu; existenta acestui patrimoniu permite persoanei juridice să-și defășoare activitatea;

c) Un scop anume determinat, în vederea realizării căruia a fost constituită și functionează persoana juridică.

1.3 Clasificare

a) În funcţie de domeniul dreptului de care aparţin, persoanele juridice pot fi de drept public sau de drept privat.

I. Persoanele juridice de drept public sunt următoarele:

- statul. Ca subiect de drept, statul participă la raporturile juridice de drept public. Numai prin excepţie el poate fi parte şi în raporturi juridice de drept privat.

- unităţile administrativ-teritoriale. Teritoriul ţării este organizat sub aspect administrativ în comune, oraşe şi judeţe. Aceste unităţi administrativ-teritoriale au calitatea de subiect de drept, ele pot fi titulare ale dreptului de proprietate publică şi ale dreptului de proprietate privată;

- organele puterii legislative, executive şi judecatoresti sunt, de asemenea, subiecte de drept civil, având calitatea de persoane juridice: Parlamentul României, Preşedintele României, Guvernul României, ministerele, misiunile diplomatice, autorităţile administraţiei publice locale, organele puterii judecatoresti, Ministerul Public, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, instituţiile de stat;

- partidele politice sunt, de asemenea, organizaţii de tip asociativ considerate de lege persoane juridice de drept public.

II. Persoane juridice de drept privat.

- agenţii economici de stat (regiile autonome şi societăţile economice cu capital de stat);

- societăţile comerciale;

- sindicatele;

- cultele religioase;

- organizaţiile cooperatiste;

- organizaţiile non-profit (asociaţii, fundaţii, case de ajutor reciproc etc.)

b) După natura scopului urmărit există două categorii de persoane juridice:

I. persoane juridice care urmăresc obţinerea unui profit (persoane juridice cu scop lucrativ, de la lucrum care înseamnă profit în latină). Astfel sunt regiile autonome, societăţile comerciale, organizaţiile cooperatiste etc.;

II. persoanele juridice cu scop nepatrimonial (organizaţii nonprofit). Din această categorie fac parte instituţiile de stat, partidele politice, asociaţiile, fundaţiile, cultele religioase etc.

1.4 Înfiintarea personei juridice reprezintă crearea unui subiect colectiv de drept civil, in conditiile legii.

Modurile de infiintare ale persoanei juridice sunt reglementate de Decretul nr.31/1954. Potrivit acestuia persoana juridica ia fiintă, dupa caz:

1) prin actul de dispozitie al organului competent de stat (Legea, Hotărâre Guvernamentală, Ordonantă de Guvern, Hotărîrea consiliilor locale);

2) prin actul de înfiintare a celor care o constituie, recunoscut de organul competent; Ex.: statul ca persoană juridică,alte organizatii ce se înfiintează prin întrunire de membrii – asociatia de locatari;

3) prin actul de înfiintare înregistrat; Ex.: societăti comerciale, fundatii, partide politice, societăti agricole, societăti bancare,

4) printr-un alt mod reglementat de lege; Ex.: asociatia pentru construirea de locuinte proprietate personală.

1.5 Încetarea persoanei juridice reprezintă sfârșitul calitătii de subiect colectiv de drept civil.

Moduri de încetare a persoanei juridice

1) prin comasare (absorbtie, fuziune);

Absorbţia constă în încorporarea unei persoane juridice ce îşi încetează astfel existenţa într-o altă persoană juridică ce îşi păstrează fiinţa.

Fuziunea, ca modalitate de reorganizare a persoanelor juridice, constă în unirea a două sau mai multe persoane juridice care îşi încetează astfel existenţa constituind o nouă persoană juridică.

2) prin divizare totala (nu și partială);

Divizarea totală reprezintă operaţiunea simetrică fuziunii. Ea constă în împarţirea patrimoniului unei persoane juridice între două sau mai multe persoane juridice preexistente sau care iau astfel fiinţă.

3) prin dizolvare;

Motivele cele mai frecvente de dizolvare ale unei persoane juridice sunt următoarele:

a) termenul pentru care s-a constituit a expirat;

b) scopul pentru care s-a înfiinţat a fost realizat sau nu mai poate fi îndeplinit;

c) scopul pe care persoana juridică îl urmăreşte ori mijloacele pe care le foloseşte pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii ori bunelor moravuri;

d) persoana juridică urmăreşte un alt scop decât cel declarat;

e) numărul membrilor persoanei juridice a scăzut sub limita stabilită de lege, actul de înfiinţare sau statut;

f) persoana juridică a fost declarată nulă (ca efect al declarării nulităţii actelor constitutive);

g) adunarea generală (când acesta este organul de conducere al persoanei juridice) a hotărât dizolvarea;

h) insolvabilitatea persoanei juridice în cazul unor categorii de persoane (cum sunt organizaţiile non-profit) sau falimentul în cazul altora (cum sunt societăţile comerciale)

Fisiere in arhiva (1):

  • Capacitatea de Folosinta si de Exercitiu a Persoanei Juridice.doc