Capacitatea succesorală - condiție generală pentru a moșteni

Capacitatea succesorală

In art. 654 C. civ. se statuează că “pentru a putea succede trebuie neapărat ca persoana care succede să existe la momentul deschiderii succesiunii”. De aici rezultă că orice persoană care există în momentul deschiderii succesiunii are capacitatea de a moşteni, deci de a dobândi succesiunea.

Dovada existentei in momentul deschiderii mostenirii incuba aceluia care pretinde drepturi asupra mostenirii si care poate sa fie mostenitorul in cauza, dar si succesorii sai in drepturi, in cazul in care mostenitorul a fost in viata la data deschiderii mostenirii(un timp cat de scurt), dar ulterior a decedat, drepturile lui asupra mostenirii fiind reclamate de proprii sai succesori in drepturi (mostenire prin retransmitere)

In cazul mostenirii prin reprezentare specifica numai mostenirii legale, mostenitorul (unul sau mai multi) cu vocatie succesorala legala (reprezentant) pretinde drepturile succesorale ale ascendentului sau decedat la data deschiderii mostenirii, urcand in locul, gradul si drepturile acestuia. In acest caz, reprezentantul trebuie sa dovedeasca ca el [ersonal are capacitatea, iar cel reprezentant era decedat la acea data pentru ca „nu se reprezinta decat persoanele moarte”.

In caz de retransmitere a mostenirii, mostenitorul legal ori testamentar, supravietuind un timp cat mai scurt defunctului dobandeste el succesiunea acestuia din urma si confundata cu a sa proprie, o lasa propriilor sai mostenitori, legali sau testamentari. In acest caz, persoanele care pretind drepturi asupra masei succesorale prin retransmitere trebuie sa dovedeasca existenta mostenitorului in momentul deschiderii primei mosteniri si bineinteles, propriile drepturi succesorale asupra mostenirii lasata de acesta. Retransmiterea poate fi si succesiva.

Retransmiterea mostenirii opereaza chiar daca mostenitorul decedat inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala de 6 luni, nu a exercitat acest drept, fiindca din patrimoniul retransmis face parte si acest drept de optiune, care poate fi exercitat de beneficiarul retransmiterii in perioada ramasa pana la implinirea termenului de prescriptie. Daca termenul de optiune a expirat, beneficiarul retransmiterii trebuie sa dovedeasca ca mostenitorul a acceptat mostenirea in termen sau a murit inainte de expirarea termenului si acceptarea a fost facuta de el, in caz contrar stingandu-se prin prescriptie titlul sau de mostenitor.

Mostenirea prin reprezentare se impune a fi deosebita de mostenirea prin retransmitere si pentru faptul ca in primul caz, exista o singura reprezentare si isi exercita drepturile succesorale o singura data. In schimb, in al doilea caz, exista doua mosteniri succesive; prima mostenire este culeasa-in tot si in parte- de cel de-al doilea de cuius, in viata la deschiderea primei mosteniri si pe care o transmite la moarte propriilor mostenitori.

Persoanele care au capacitate succesorala

Persoanele fizice in viata

Persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii au capacitate succesorala fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala (art. 4 din Constitutie). Dovada se face cu actele de stare civila, iar in caz de deces al mostenitorului care a fost in viata la data deschiderii mostenirii cu certificatul (actul) de deces sau hotarirea judecatoreasca definitiva declarativa de moarte, din care rezulta ca moartea mostenitorului a intervenit dupa deschiderea succesiunii, persoanele interesate putind dovedi contrariul prin orice mijloace de dovada admise de lege.

Legea nu conditioneaza capacitatea succesorala de durata vietii mostenitorului dupa deschiderea mostenirii. Daca mostenitorul moare imediat dupa deschiderea succesiunii, drepturile sale succesorale (inclusiv dreptul de optiune succesorala) vor trece la proprii sai mostenitori, ca parte componenta a patrimoniului succesoral lasat de el. Astfel se explica posibilitatea unei persoane de a beneficia, pina la urma, de bunurile lasate de o alta persoana, fata de care nu avea vocatie succesorala (nici legala si nici testamentara).