Cercetarea Documentelor Suspecte

Problema falsificarii actelor a fost si ramane la ordinea zilei. Ea a capatat chiar amploare in conditiile societatii moderne,in care notiunea de act inteleasa ca orice inscris tiparit, dactilografiat, manuscris, desenat, imprimat in alte moduri ( xerox, laser, etc. ),prin intermediul caruia se atesta o stare, identitate, profesie, sau o valoare ( de exemplu cartile de credit , cartelele telefonice, documente bancare, vize turistice, s. a. ) implica uneori tehnici extrem de sofisticate. Evolutia tehnologiilor de realizare si protejare a documentelor este impusa, alaturi de progresul tehic si de utilizarea decatre falsificatori a celor mai noi tehnici si metode , realizandu se documente false a caror aparenta sa se apropiecatmai mult de cele autentice.

Actele pot fi falsificate total sau partial.Ele se redacteaza in numele unei institutii ori intreprinderi de stat sau a unei persoane particulare.Persoana in numele careia se elaboreaza actul poate sa existe in realitate ori sa fie fictiva.

Actele falsificate in intregime de aceeasi persoana au unitate de structura,atat logica cat si grafica,ceea ce lipseste in majoritatea situatiilor de falsuri partiale.

Desi,in general notiunea folosita este cea de act sau inscris in terminologia examinarii criminalistice se foloseste notiunea de document. Termenul de document este mai sugestiv pentru scopul pe care il serveste, acela de a fi " expresia grafica a unei manifestari sau declaratii de vointa, ori a unei atestari a unui fapt " redand prin continut fapte, imprejurari, evenimete, stari, actiuni de care legea penala leaga anumite consecinte juridice.

In acelasi timp, notiunea de document este concordanta si cu definitia ei criminalistica prin care se vizeaza " orice inscris tiparit, dactilografiat, manuscris, schita, desen, prin care se atesta starea civila, identitatea personala, pregatirea scolara ori profesionala, incheierea de diferite contracte, felurite declaratii, precum si bilete de calatorie, timbre, etc. ".In domeniul examinarii criminalistice a documentelor problemele ce sunt supuse cercetarii sunt de o extrema varietate, la fel ca si actele ce se cer a fi examinate.

Gama actelor se intinde de la simple acte sub semnatura privata, pana la acte oficiale, de identitate, acte vamale, carti de credit, s. a. Spectrul problemelor ce se cer a fi rezolvate cuprinde modificarile aduse documentelor, modul lor de falsificare sau de contrafacere, ajungand pana la diferentele de vechime intre anumite mentiuni, sau la stabilirea vechimii actului in intregime. In domeniul documentelor cu origine de oficialitate, sub aspect temporal, intinderea perioadei de redactare, emitere si folosire curenta a acestora este in general limitata la circa 30-35 de ani si doar in mod exceptional se cere examinarea unor documente avand o vechime mai mare de 40-50 de ani.

Pentru domeniul penal prezinta interes numai acele documente care sunt apte de a produce consecinte juridice. Ele trebuie sa aiba deci valoare probatorie, interesand insa si posibilitatea reconstituirii imprejurarilor in care acestea au fost intocmite, emitentul, persoana care ar putea face uz de document. In asemenea situatii documentele devin probe materiale, pastrand acest regim si in cadrul expertizei criminalistice.

O data cu contestarea veridicitatii sale documentul suspect devine -din mijloc de proba- o proba materiala, putand servi la dovedirea falsului, la identificarea autorului sau autorilor, ca si la elucidarea celorlalte imprejurari sub aspect judiciar si criminalistic, pentru aflarea adevarului in cauza.

Codul penal face insa distinctie intre inscrisurile sub semnatura privata si cele oficiale. Odata autentificat insa, actul sub semnatura privata capata si el un caracter de oficialitate, falsificarea lui realizand continutul infractiunii de fals in inscrisuri oficiale.. Notiunea de fals in acte nu este precizata in legea penala printr-o definitie a la lettre, dar art. 288, 289, 290 din Codul Penal fac o enumerare a principalelor forme de manifestare a falsului in acte: -fals material in inscrisuri oficiale,fals intelectual,fals in inscrisuri sub semnatura privata. Literatura de specialitate, cat si practica judiciara au relevat elementele esentiale ale infractiunii de fals in acte, aratand ca aceasta prezinta trei caracteristici principale si anume:

-alterarea adevarului in continut intr-un document

-producerea efectiva sau aptitudinea de a produce consecinte juridice

-prezenta elementului intentie la savarsirea faptei

Fara o hotarare si fara exteriorizarea ei prin actiune nu poate exista infractiune, deoarece numai o actiune (o inactiune) poate aduce atingere valorii sociale si deci sa produca urmari sociale periculoase . Oricare ar fi modurile de alterare a adevarului pe care se prezuma ca il exprima documentul suspect, ele se reduc in principal la doua forme: falsul material si falsul intelectual. Falsul intelectual se savarseste concomitent cu intocmirea, redactarea documentului si consta in general din omiterea unor date, inserarea unor date neadevarate, atestarea unor elmente neadevarate, etc.

Falsul material se poate comite atat concomitent cu intocmirea documentului, prin realizarea unui document in intregime contrafacut, cat si dupa redactarea acestuia printr-o modificare (alterare) fizica a sa. Notiunea de contrafacere are aici sensul de a reproduce ceva in mod fraudulos, de a plasmui, de a imita, de a alcatui ceva cu scopul de a ii atribui un caracter de autenticitate . Alterarea unui inscris consta din denaturarea lui, modificarea materiala, transformarea continutului, stergerea in orice mod de litere, fraze, cuvinte, semne de punctuatie, ori folosirea unor procedee de juxtapunere.

Desi legea penala nu face deosebire intre diferitele modalitati de realizare ale falsurilor, referindu - se doar la efectele acestora - falsificarea - in practica s-a apreciat ca un document poate fi : 1. falsificat - prin modificari partiale aduse unui act autentic;2. contrafacut - prin producerea unui document in totalitate fals .

Examinarea actelor suspecte(a caror autenticitate este contestata)va avea in primul rand in vedere aspectul lor general.