Cetatenia Europeana

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Cetatenia Europeana.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 82 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Introducere
1. Noţiunea şi natura juridică a cetăţeniei în Dreptul internaţional
1.1. Teorii despre cetăţenie
1.2. Drepturile cetăţeneşti
1.3. Cetăţenia şi integrarea politică şi socială
2. Geneza şi evoluţia Uniunii Europene
2.1. Tratatul de la Maastricht din 7 februarie 1992
2.2. Tratatul de la Amsterdam din 2 octombrie 1997
3. Conceptul cetăţeniei UE
3.1. Baza juridică. Obiectivele.
3.2. Esenţa conceptului cetăţeniei europene.
3.3. Importanţa aplicării în practică a cetăţeniei europene.
Concluzii
Bibliografia

Extras din document

INTRODUCERE

Deşi este frecvent folosit conceptul de cetăţenie nu este uşor de definit.

Unii cercetători definesc cetăţenia drept o simplă “situaţie juridică”, alţii – “si¬tuaţie juridică care rezultă din raporturile juridice statornice”, un grup de autori o consideră “calitatea persoanei fizice ce exprimă relaţii permanente”, conform al¬tei opinii aceasta este “legătura politico-juridică nelimitată în timp şi spaţiu”.

Cetăţenia este a cea calitate juridică care permite persoanelor să aibă drepturi po¬litice şi civile precum şi să îşi asume obligaţii de natură politică şi civilă.

La 7 februarie 1992 în Tratatul de la Maastricht apare pentru prima dată men¬-ţio¬nat termenul de “cetăţenie europeană”. Această cetăţenie vine să o completeze pe cea naţională şi nici de cum să o înlocuiască. Cele două cetăţenii nu suportă con¬fuzii, cetăţenia europeană fiind reglementată prin normele dreptului comunitar, iar cetăţenia naţională este reglementată prin normele de drept constituţional na¬ţio¬nal. Cetăţenia europeană se atribuie pentru orice cetăţean al unuia dintre statele mem¬bre ale Uniunii Europene.

Ne-am ales această temă pentru cercetare din mai multe considerente: în pri¬-mul rând, pentru că mi-am dorit mult să înţeleg mai bine procesul de integrare eu¬-ro¬¬¬peană la care aspiră şi Republica Moldova, iar în al doilea rând, este o temă care a fost mai puţin abordată în literatura de specialitate.

Actualitatea temei. Cetăţenie europeană este o temă actuală deoarece tinde să constituie pentru Uniunea Europeană o sursă de legitimitate. Faptul că s-a instituit o cetăţenie a Uniunii fără personalitate juridică are o semnificaţie simbolică şi po¬li¬tică, având în vedere că această cetăţenie în principal se rezumă în acordarea de drep¬turi pe care resortisanţii statelor membre, ca indivizi, pot să le valorifice şi să le exercite la nivelul Comunităţii.

Scopul lucrării demonstrarea necesităţii unei cetăţenii unice în Europa.

Lucrarea noastră cuprinde trei capitole. Fiecare capitol în parte este specific în felul său care îşi doreşte să elucideze cât mai multe date şi evenimente.

Capitolul I Noţiunea şi natura juridică a cetăţeniei în dreptul internaţional se poa¬te spune că este un capitol pur teoretic. În acest capitol vom încerca să analizăm cât mai multe noţiuni, definiţii cu pri¬vire la cetăţenie în accepţiunea mai multor au¬to¬ri. După care, tot aici ne vom opri puţin la drep¬turile ce¬tăţeneşti. Drepturile ce¬tă¬ţe¬neş¬ti sunt importante în analiza socială nu pentru că struc¬tu¬rea¬ză relaţiile so¬ciale, ci pentru că oamenii luptă să obţină şi să apere drepturile care le vor aduce un mi¬nim de op¬or¬tu¬nităţi şi condiţii pentru existenţa socială şi pentru că drepturile (în special drep¬turile ce¬tăţeneşti) sunt asociate nu pur şi simplu cu statutul social, ci cu instituţii so¬ciale aflate în centrul struc¬turi sociale.

Prin capitolul II care se numeşte Geneza şi evoluţia Uniunii Europene, în¬cer¬căm să aflăm de unde, cum şi de ce a apărut “cetăţenia europeană”. În 1974, cu oca¬zia întâlnirii la nivel înalt de la Pa¬ris, şefii de stat şi de guvern au decis că era ne¬cesar să se identifice drepturile care ar putea fi atri¬bui¬te resortisanţilor lor ca membri ai Comunităţii. Prima manifestare evidentă a unei “cetăţenii” eu¬ro¬pene a fost desigur alegerea Parlamentului european prin vot universal direct, în 1979, ca ur¬mare a deciziei Consiliului din 20 septembrie 1976. O nouă etapă a fost trecută cu ocazia Consiliului eu¬ro¬pean de la Fontainebleau din iunie 1984, prin cons¬ti¬tui¬rea unui comitet denumit “Europa ce¬tă¬ţe¬ni¬lor” având sarcina de a inventaria mă¬su¬ri¬le concrete susceptibile să dea acestei noţiuni un conţinut ju¬ridic, noţiune care nu a primit totuşi o expresie pe planul dreptului. Numeroase alte iniţiative de na¬tură mai mult simbolică au avut de asemenea rolul de a constitui în mod progresiv un în¬ceput de “identitate” europeană, ca de exemplu drapelul, imnul sau paşaportul eu¬ropean ce urmăreau să concretizeze ideea unei apartenenţe la aceeaşi co¬mu¬ni¬ta¬te. Tratatul de la Maastricht modifică dispoziţiile cuprinse în art.3 din Tratatul de

Fisiere in arhiva (1):

  • Cetatenia Europeana.doc