Clasificarea Actelor Administrative

Actul juridic reprezintă manifestarea de voinţă a unei persoane fizice sau juridice făcută în scopul de a produce efecte juridice. Când actul este făcut de particulari (persoane fizice sau juridice) el este un act de drept privat, iar dacă este făcut de un funcţionar public, din cadrul unui serviciu public, în realizarea competenţelor ce le are, actul va fi un act de drept public.

Actul administrativ reprezintă o manifestare de voinţă prin care se creează, se transmit, se modifică ori se sting raporturi juridice de drept administrativ.

Clasificarea actelor administrative

Actele administrative pot fi clasificate în funcţie de natura lor juridică, de competenţa materială, de competenţa teritorială, de întinderea efectelor juridice, de autoritatea care le emite sau în funcţie de perioada de timp în care produc efecte juridice.

În funcţie de natura lor juridică distingem între:

-acte administrative de autoritate sau acte administrative de putere publică;

-acte administrative de gestiune;

-acte administrative cu caracter jurisdicţional.

Actul administrativ de autoritate este actul juridic adoptat sau emis de un serviciu public, în mod unilateral,în baza şi în vederea executării legii, pentru naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice.

Actele administrative (de putere publică) se împart în:

-acte administrative de autoritate cu caracter normativ (acte normative);

-acte administrative de autoritate cu caracter individual (acte individuale).

Indiferent de faptul că ele sunt normative sau individuale, actele administrative se adoptă sau se emit în formă scrisă. Pentru a fi licite ele trebuie să cuprindă:

-denumirea serviciului public care l-a adoptat sau emis;

-data la care a fost adoptat sau emis;

-data, viitoare, la care intră în vigoare, dacă aceasta este alta decât data publicării, în cazul celor normative sau a aducerii la cunoştinţa celor intereasaţi, în cazul celor individuale;

-sigiliul (ştampila) serviciului public administrativ care l-a adoptat sau emis;

-semnătura conducătorului serviciului public administrativ care l-a adoptat sau emis sau a locţiitorului acestuia;

-numărul sub care a fost adoptat sau emis.

Procedura de adoptare sau emitere a actelor administrative de autoritate trebuie privită sub trei faze:

-procedura prealabilă adoptării sau emiterii actelor administrative de autoritate; din această categorie fac parte: propunerile, referatele, analizale, schiţele, avizele, acordurile şi altele asemenea, pe baza cărora se întocmeşte proiectul de act administrativ de autoritate, care se supune spre adoptare sau emitere organului competent;

-procedura concomitentă ce constă în deliberarea membrilor organului care îl adoptă şi în adoptarea lui, precum şi în luarea deciziei conducătorului serviciului care îl emite;

-procedura posterioară adoptării sau emiterii actelor administrative de autoritate constă în îndeplinirea formelor de aducere la cunoştinţa generală a actelor cu carater normativ şi celor interesaţi, în cazul celor individuale.

Actul administrativ de gestiune este actul juridic, încheiat, pe de o parte, de un serviciu public, iar, pe de altă parte, de un particular (persoană fizică sau juridică, română sau străină) ce are ca obiect vânzarea-cumpărarea de produse, executarea de lucrări şi prestarea de servicii, precum şi concesionarea şi închirierea unor bunuri mobile sau imobile, aparţinând proprietăţii publice a statului, judeţului sau comunei.

Părţile actului de administrativ de gestiune sunt determinate de natura juridică a acestui act juridic, astfel din partea serviciilor publice administrative, actele administrative se încheie de: miniştrii şi conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale - ordonatori principali de credinţe - , pentru actele administrative de gestiune care privesc proprietatea publică (domeniul public) a statului, în cazurile în care nu au delegat această competenţă unui secretar de stat sau unui director; preşedinţii consiliilor judeţene care reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie; primarii comunelor şi oraşelor care reprezintă comuna sau oraşul în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie, pe de o parte, iar, de cealaltă parte poate fi orice particular (persoană fizică sau juridică, română sau străină) care a fost de acord să participe la licitaţie, a aderat la prevederile caietului de sarcini ce au fost aduse la cunoştinţa publică cu un anumit număr de zile înainte de data stabilită pentru licitaţie şi s-a adjudecat (a câştigat) licitaţia.

Obiectul actului administrativ de gestiune îl pot forma:

-concesionarea de servicii publice, unităţi de producţie ale unor regii autonome sau terenuri;

-achiziţiile guvernamentale;

-executarea de lucrări de construcţii-montaj publice;

-prestări de servicii;

-împrumutul de stat (public).