Clauza de Neconcurență

Clauza de neconcurenţă este o clauza specifica a contractului indiviudual de munca, alaturi de alte clauze cum ar fi: clauza cu privire la formarea profesionala, clauza de mobilitate, clauza de confidentialitate.

Potrivit art. 21 din Codul Muncii, clauza de neconcurenţă îl obligă pe salariat să nu presteze, în interesul propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său ori să nu presteze o activitate în favoarea unui terţ care se află în relaţii de concurenţă cu angajatorul său, angajatorul fiind obligat să îi plătească salariatului o indemnizaţie lunară.

Clauza are prevederi foarte stricte. Dupa cum precizeaza Codul Muncii, pentru a produce efecte, clauza de neconcurenţă trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente:

- activitatile care sunt interzise;

- cuantumul indemnizatiei lunare de neconcurenţă;

- perioada pe care produce efecte clauza de neconcurenţă;

- tertii in favoarea carora se interzice prestarea.

In schimbul obligatiei sale de neconcurenţă, salariatul are dreptul la plata unei indemnizatii, iar cuantumul acesteia trebuie sa fie prevazut in cuprinsul clauzei. Conform Codului Muncii, cuantumul lunar al indemnizatiei de neconcurenţă se negociaza si este cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioarei datei de incetare a contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale brute cuvenite acestuia pe durata contractului.

Clauza de neconcurenţă isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum doi ani de la data incetarii contractului individual de munca.

Daca salariatul, dupa ce a semnat clauza de neconcurenţă, constata ca este prea restrictiva, poate cere in instanta diminuarea efectelor. Codul Muncii prevede ca aceasta clauza nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei sau a specializarii salariatului. In cazul unei clauze abuzive, salariatul sau inspectoratul teritorial de munca pot sesiza instanta competenta, aceasta din urma putand anula total sau partial clauza, diminuand efectele clauzei de neconcurenţă la limitele legale admise.

Clauza de neconcurenţă poate fi prevazuta chiar la incheierea contractului individual de munca sau, dupa o perioada de timp, pe parcursul executarii contractului, se poate completa contractul individual de munca printr-un act aditional.

2. Comentarea textului

Clauza de neconcurenţă trebuie să respecte principiul statuat prin art. 41 din Constituţia României conform căruia dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.

Salariatul trebuie să cunoască faptul că această clauză se negociază şi cuprinde atât o negociere referitoare la perioada de neconcurenţă, cat si la indemnizatia pe care o va primi.

Pentru valabilitatea clauzei nu este suficientă numai enumerarea angajatorilor la care salariatul poate fi angajat, ci trebuie precizate expres, pe langa celelalte elemente obligatorii, şi activităţile interzise salariatului. În precizarea acestor activităţi trebuie avut în vedere caracterul concurenţial al acestora prin raportare la obiectul de activitate al angajatorului. Spre exemplu, în cazul unui director de vanzări angajat într-o companie producătoare de soft de gestiune îi poate fi interzis să presteze activitatea de vânzare a altor soft-uri de gestiune concurente. Stipularea activităţilor prohibite salariatului nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei acestuia sau a specializării pe care o deţine. Luând acelaşi exemplu cu directorul de vânzări, nu i se poate interzice acestuia să nu mai desfăşoare activitate de vânzări la modul general, sau să nu mai vândă nici un fel de aplicaţie soft.

Odată îndeplinite condiţiile de valabilitate, clauza de neconcurenţă are ca efect:

- obligaţia salariatului de a nu presta, în interesul propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său

- obligaţia salariatului de a nu presta o activitate în favoarea unui terţ care se află în relaţii de concurenţă cu angajatorul său .

Salariatul are avantajul de a primi pe o perioadă determinată o sumă de bani de la fostul său angajator, fără însă a presta o anumita activitate.

In lege sunt prevăzute sancţiuni numai în cazul nerespectării clauzei de către salariat, situaţia inversă nefiind reglementată de Codul Muncii. In cazul nerespectării cu vinovăţie a clauzei de neconcurenţă salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizaţiei şi, după caz, la daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Evaluarea prejudiciului se face de către instanţa judecătorească.

În cazul în care angajatorul nu-şi respectă obligaţia de a plăti întocmai şi la timp indemnizaţia datorată salariatului, acesta are posibilitatea de a se adresa Inspecţiei Muncii sau instanţei judecătoreşti.

In ceea ce-l priveste pe angajator, invocarea clauzei de neconcurenţă il avantajează din două puncte de vedere:

• banii daţi ca despăgubire salariatului în considerarea efectului limitării dreptului la muncă i se deduc din impozitul pe profit,

• in cazul nerespectării cu vinovăţie a clauzei de neconcurenţă, salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizaţiei şi, după caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.

Codul Muncii prevede sancţiuni numai în cazul nerespectării clauzei de către salariat, situaţia inversă nefiind reglementată expres. Obligaţia angajatorului fiind aceea de plată a indemnizatiei lunare, neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere a acesteia atrage aceleaşi consecinţe legale pe care le provoacă neplata sau plata cu intârziere a drepturilor salariale.

Faţă de sancţiunea stipulată de Codul Muncii în cazul nerespectării clauzei de neconcurenţă, fostul salariat ar mai putea fi sancţionat contravenţional sau ar putea răspunde penal în cazul în care face concurenţă fostului său angajator. Astfel, în temeiul Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, acesta poate fi sancţionat contravenţional pentru următoarele fapte:

a) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant;

b) atragerea unor salariati ai unui comerciant in scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale.

3. Prezentarea clauzei de neconcurenţă din legislaţia franceză

Clauza de neconcurenţă reprezintă o dispoziţie scrisă, prezentă in contractul de muncă individual sau colectiv, al cărei obiect este de a interzice unui fost salariat, ca după părăsirea organizaţiei să exercite o activitatea profesională concurentă cu interesele fostului său angajator.

Clauza de neconcurenţă este prevăzută în articolul L. 121-1 din Codul Muncii, care indică faptul că contractul de muncă este supus regulilor dreptului general (prevăzute în Codul civil). Acest lucru implică absenţă viciului de consimţământ.