Clauzele Facultative ale Contractului de Munca

In conformitate cu art. 10 din Codul muncii, contractul individual de munca este “contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu”.

I. Clauze prevazute in mod expres in Codul Muncii

Codul muncii vorbeste despre includerea in contractul individual de munca, pe langa clauze obligatorii, si a unor clauze specifice, precizand insa ca enumerarea codului nu este limitativa.

Sunt asadar considerate clauze specifice:

- clauza cu privire la formarea profesionala,

- clauza de neconcurenta,

- clauza de mobilitate

- clauza de confidentialitate.

1. Clauza cu privire la formarea profesionala

Prima clauza specifica reglementata de Codul muncii in art. 20 este clauza cu privire la formarea profesionala.

Perfectionarea profesionala este atat un drept, cat si o obligatie a fiecarui salariat in parte. Modificarile, progresele si tehnicile noi aparute in orice domeniu de activitate obliga ocupantul unui post sa fie la curent si sa poata face aplicarea noilor idei si metodologii.

Formarea profesionala are drept obiective principale:

- adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munca

- obtinerea unei calificari profesionale;

- actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului de munca si perfectionarea pregatirii profesionale pentru ocupatia de baza;

- reconversia profesionala determinata de restructurari socio-economice;

- dobandirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee moderne, necesare realizarii activitatilor profesionale;

- prevenirea riscului somajului;

- promovarea in munca si dezvoltarea carierei profesionale.

Aceste obiective se pot realiza prin: participarea la cursuri organizate de catre angajator sau de furnizorii de sevicii de formare profesionala din tara sau din strainatate; stagii de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de munca; stagii de practica si specializare in tara si in strainatate, ucenicie organizata la locul de munca, formare individualizata si alte forme de pregatire profesionala convenite intre angajator si salariat.

Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor si durata formarii profesionale fac obiectul unor clauze incluse in contractul de munca sau a unor acte aditionale la acesta..

Formarea profesionala se poate realiza din initiativa salariatului sau din initiativa angajatorului. In cazul initiativei salariatului, costul scolarizarii poate fi suportat integral sau partial de salariat sau de angajator.

A doua situatie, din initiativa angajatorului, are trei cazuri: cu scoatere din productie partiala, in procent de sub 25% sau peste 25% din timpul total de lucru (caz in care salariatul isi poate indeplini total sau partial sarcinile de serviciu) sau cu scoatere integrala din activitate (caz in care contractul se suspenda pe perioada scolarizarii).

In cazul in care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala este initiata de angajator, toate cheltuielile ocazionate de aceasta participare sunt suportate de catre acesta.

Art 195 din Codul muncii prevede ca salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala mai mare de 60 de zile, in conditiile in care participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioada mai mare de 25% din durata zilnica a timpului normal de munca sau scoaterea integrala din activitate, nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesionala.