Conferința de la Rio de Janeiro

INTRODUCERE

Prima Conferinţă mondială în domeniul protecţiei mediului a avut loc la Stockholm. La această Conferinţă au participat 118 state. Ordinea de zi a acestei Conferinţe a cuprins: planificarea şi gestionarea aşezărilor umane în vederea asigurării calităţii mediului înconjurător; gestionarea resurselor naturale ale mediului; dezvoltarea mediului; aspecte educative, sociale si culturale ale problemelor de mediu.

Cel mai important document adoptat în cadrul Conferinţei este Declaraţia asupra mediului înconjurător, care cuprinde 26 de principii privind drepturile şi obligaţiile în acest domeniu.

Un alt document în cadrul Conferinţei a fost Planul de acţiune privind mediul înconjurător, care cuprinde 109 recomandări adresate statelor pentru protecţia mediului. Ziua de 5 iulie a fost proclamată “Ziua Mondială a Mediului Înconjurător”.

Ziua Mondială a Mediului din anul 1992 a fost marcată de cea de-a doua Conferinţă a Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la care au participat 189 de state, fiind denumită şi Conferinţa Mediului sau Conferinţa mileniului 2. La această Conferinţă au participat şefi de state şi miniştrii ai mediului.

Scopul Conferinţei a fost acela al elaborării de strategii şi masuri care să contribuie la combaterea degradării mediului înconjurător în toate ţările, în contextul dezvoltării durabile şi optime din punct de vedere al mediului.

CONFERINŢA PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DIN RIO DE JANEIRO

DIN 1992

Acolo s-a vorbit pentru prima dată la nivel internaţional despre dezvoltarea durabilă, şi s-a adoptat Agenda 21 - un program de acţiune referitor la tot ceea ce înseamnă dezvoltarea durabilă, poluarea, moduri de acţiune pentru reducerea emisiei gazelor cu efect de seră si multe altele.

Dar ce înseamnă de fapt dezvoltare durabilă? Ea reprezintă acea dezvoltare, care răspunde nevoilor prezente ale omenirii, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface la rândul lor, propriile nevoi. Cu alte cuvinte, este vorba despre conştientizarea faptului că resursele acestei planete sunt limitate şi că un consum excesiv şi iresponsabil este în detrimentul celor ce vor veni după noi.

DOCUMENTELE ADOPTATE DE CONFERINŢA DE LA RIO

- Declaraţia de principii numită şi “Carta Pământului”, în care sunt enumerate principiile după care omenirea trebuia sa se conducă în relaţiile interumane, precum şi în relaţiile dintre om si natura.

- “Agenda 21” reprezintă un program care analizează premisele şi posibilităţile de punere în aplicare a principiilor Declaraţiei de la Rio, referindu-se în cadrul celor 4 secţiuni la: dimensiunile sociale şi economice; conservarea şi gestionarea resurselor în scopul dezvoltării, întărirea rolului organismelor internaţionale şi la mijloacele de execuţie.

- Convenţia privind schimbările climatice reprezintă un angajament ferm al statelor semnatare ca, până în anul 2000 să-şi reducă emisiile de bioxid de carbon din atmosferă la nivelul anilor 1990. Ulterior s-a adăugat un amendament prin care s-a prevăzut că obligaţiile părţilor continuă până în 2012

- Convenţia privind diversitatea biologică (pentru bio diversitate) prevede măsurile ce trebuie luate pentru protejarea ecosistemelor si a diverselor forme de viată. Statele prevăd stabilirea unor zone protejate, să integreze probleme biologice în sistemele de dezvoltare pe plan naţional şi să asigure întregii comunităţi umane, avantaje decurgând din utilizarea resurselor genetice, inclusiv asigurarea transferului de tehnologii biologice.

- Declaraţia de principii asupra conservării si exploatării pădurilor s-a dorit a fi o convenţie, dar datorită opoziţie statelor tropicale, care îşi realizau veniturile din exploatarea pădurilor, a rămas la stadiul de simplă recomandare.

Cea de-a 3 Conferinţă mondială a ONU asupra mediului a avut loc la Iohanesburg în anul 2002, conferinţă la care a participat o delegaţie de 148 de state. În Declaraţie se recunoaşte eradicarea sărăciei şi dezvoltarea durabilă. S-au iscat conflicte între delegaţia SUA şi cele ale celorlalte state în legătură cu Protocolul de la Kyoto, drept care nu s-au adoptat documente notabile.