Conflicte de Munca - Greva

Imagine preview
(7/10)

Acest referat descrie Conflicte de Munca - Greva.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 29 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Noţiunea şi categoriile de grevă. Caracterizarea lor

Din punct de vedere etimologic cuvântul „grevă” îşi are originea în cuvântul „greva” din limba latină populară, însemnând un teren plat, format din nisipuri şi pietriş, aflat pe malul mării sau al unui curs de apă.

Termenul de grevă, în limba română, a fost preluat din limba franceză, termen consacrat în secolul al XVIII-lea după denumirea vestitei pieţe din faţa primăriei Parisului „Place de greve” (devenită Place d’Hotel-de-Ville), piaţă situată pe malul Senei, respectiv pe locul unde erau executaţi condamnaţii la moarte prin spânzurătoare sau tragere pe roată. De fapt, în acest loc se adunau muncitorii aflaţi în căutarea unui loc de muncă. S-a demonstrat însă că nu există nici o legătură între acest cuvânt şi piaţa pariziană, el fiind utilizat mai înainte pentru a califica în general atitudinea celor fără muncă .

Conform doctrinei juridice franceze, greva constă în încetarea colectivă şi concertată a muncii în scopul satisfacerii unor revendicări . În doctrina belgiană, greva este definită ca abţinerea colectivă şi concertată a unui grup de salariaţi de a presta munca cu scopul imediat al opririi activităţii uneia sau mai multor inteprinderi, făcând astfel presiuni, fie asupra patronatului, fie asupra unor terţi .

În sens juridic , noţiunea de grevă este folosită pentru încetarea, totală sau parţială a muncii de către salariaţi, în scopul obţinerii unor revendicări economice şi sociale legate de condiţiile de muncă şi de plata muncii, de securitate socială.

În sens sociologic , greva reprezintă orice mişcare revendicativă prin care un grup profesional determinat încearcă, prin încetarea lucrului, să impună anumite soluţii sau să înceteze anumite decizii pe care grupul le contestă.

Greva este un fenomen complex deoarece, fiind instrumentul esenţial de luptă al salariaţilor, antrenează, în acelaşi timp, perturbarea funcţionării unor unităţi sau servicii şi produce prejudicii atât patronului cât şi salariaţilor.

Potrivit art. 251 alin. 1 din actualul Cod al muncii, greva reprezintă „încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către salariaţi”. Legea nr. 168/1999 defineşte greva ca „încetarea colectivă şi voluntară a lucrului într-o unitate, ce poate fi declarată pe durata desfăşurării conflictelor de interese, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege” (art. 40).

Din conţinutul acestor definiţii rezultă trăsăturile proprii ale grevei:

- dreptul salariaţilor la grevă este garantat constituţional şi trebuie exercitat în condiţiile şi limitele prevăzute de lege. La declararea grevei trebuie avute în vedere excepţiile stabilite de Legea nr. 168/1999. De asemenea, conform art. 251 alin. 3 din actualul Cod al muncii, limitarea sau interzicerea dreptului la grevă poate interveni numai în cazurile şi pentru categoriile de salariaţi prevăzute expres de lege. Excepţiile prevăzute în Legea nr. 168/1999 se referă la anumite interdicţii sau restrângeri ale dreptului la grevă pentru anumite categorii sociale sau acele norme care urmăresc garantarea libertăţii muncii, funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor şi utilajelor, precum şi continuarea dialogului social pentru soluţionarea conflictelor de interese;

- greva reprezintă încetarea colectivă şi voluntară a lucrului. Declararea grevei trebuie să îndeplinească adeziunea numărului necesar de salariaţi, încetând de îndată ce această condiţie nu mai este întrunită, ca urmare a renunţării la grevă a unor salariaţi;

- declararea grevei poate avea loc numai pe durata desfăşurării conflictelor de interese. De aici rezultă că în afara acestor conflicte nu este posibilă declanşarea grevei, dar dacă totuşi este declarată, ea va avea caracter ilegal;

- greva poate fi declanşată de către salariaţii, atât a unei persoane juridice cât şi a unui angajator- persoane fizice. Concluzia decurge din însăşi garantarea cu titlu general a dreptului la grevă de către art. 40 alin. 1 din Constituţie. Totodată greva poate fi declanşată atât la nivel de unitate cât şi la unul din nivelele superioare (la nivelul grupurilor de unităţi, al ramurilor sau la nivel naţional);

- pe durata grevei se produc toate efectele specifice raporturilor de muncă, cu excepţia plăţii salariilor. Conform dispoziţiilor art. 54 alin. 3 din Legea nr. 168/1999, pe durata grevei salariaţii işi menţin toate drepturile ce reies din contractul de muncă cu excepţia drepturilor salariale. Pe durata desfăşurării grevei, greviştii nu au dreptul la salariu şi la sporuri salariale, deoarece nu prestează muncă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Conflicte de Munca - Greva.doc