Considerații privind Infracțiunile Specifice Regimului Vamal

Tratând în cadrul acestui capitol problematica privind cadrul juridic al infracţiunilor specifice regimului vamal român, consider oportun să expun unele consideraţii legate de evoluţia reglementării acestor infracţiuni de la Codul Vamal din 1978 la actualul Cod Vamal promulgat în 1997.

Codul Vamal aprobat prin Legea nr. 30/1978 în Capitolul IX - „Răspunderi şi sancţiuni”, prevedea la art. 72 infracţiunea de contrabandă, caracterizată prin mai multe modalităţi alternative de săvârşire fiind incriminate următoarele fapte:

- trecerea peste frontieră a bunurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal - art. 72, alin.1, lit. a, teza I-a.

- folosirea de documente vamale false - art. 72, alin.1, lit. a, teza II-a.

- folosirea de documente vamale privind alte bunuri - art. 72, alin.1, lit. a, teza III-a.

- trecerea peste frontieră, fără autorizaţie, a armelor, muniţiilor, materiilor explozive sau radioactive, produselor şi substanţelor stupefiante şi psihotrope, precum şi a produselor şi substanţelor toxice - art. 72, alin.1, lit. b.

- sustragerea de la operaţiunile de vămuire a bunurilor săvârşite de una sau mai multe persoane înarmate ori constituite în bandă - art. 72, alin.1, lit. c.

Cu privire la bunurile care au făcut obiectul infracţiunii, în situaţia în care acestea nu au fost găsite, potrivit art. 72 alin. 2 din Legea nr. 30/1978, cel în cauză datorează taxele vamale aferente.

Primele trei modalităţi sunt condiţionate în realizarea elementelor constitutive de depăşirea valorii de 3000 lei pentru bunurile ce constituie obiectul material al infracţiunii.

Contrabanda prevăzută de Codul Vamal din 1978 era o infracţiune calificată prin scop care se putea săvârşi doar cu intenţia directă. În aceste condiţii făptuitorii acţionau cu intenţia declarată de a sustrage bunurile de la regimul vamal. Mai mult, infracţiunea de contrabandă fiind o infracţiune de rezultat, se consuma în momentul realizării rezultatului socialmente periculos avut în vedere de legiuitor, în fapt, sustragerea bunurilor de la regimul vamal.

Codul Vamal aprobat prin Legea nr. 141/1997, actualul Cod Vamal al României, prezintă o nouă structură a reglementării. Dacă Legea nr. 30/1978 prezintă o singură infracţiune - contrabanda - cu mai multe modalităţi alternative, noua reglementare, deşi preia vechiul text în întregime - în ceea ce priveşte activităţile incriminate prezintă patru infracţiuni distincte:

- infracţiunea de contrabandă, prezentată într-o formă simplă ca infracţiune de pericol constând în trecerea peste frontieră prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, de mărfuri sau de alte bunuri - art. 75.

- infracţiunea de contrabandă calificată care constă în trecerea peste frontieră, fără autorizaţie, a armelor, muniţiilor, materiilor explozive sau radioactive, produselor şi substanţelor stupefiante şi psihotrope, precursorilor şi substanţelor chimice esenţiale, produselor şi substanţelor toxice - art.76.

- infracţiunea de folosire de acte nereale, reglementată distinct, spre deosebire de vechiul Cod Vamal care o prevedea ca modalitate de săvârşire a infracţiunii de contrabandă, constă în folosirea, la autoritatea vamală a documentelor vamale, de transport sau comerciale, care se referă la alte mărfuri sau bunuri decât cele prevăzute în vamă - art.77.

- infracţiunea de folosire de acte falsificate, de asemenea, reglementată distinct şi nu ca modalitate alternativă de contrabandă, în vechea reglementare, constă în folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate - art. 78.

Săvârşirea de către una sau mai multe persoane înarmate ori constituite în bandă a vreuneia din faptele prevăzute în art. 75-78 din Codul Vamal constituie forma agravată, având un conţinut mai extins, decât modalitatea prevăzută de vechea reglementare, care avea în vedere doar sustragerea de la operaţiunile de vămuire a bunurilor, referindu-se la toate activităţile incriminate în articolele arătate.

Cu privire la subiecţii activi, noul Cod Vamal introduce, ca noutate, o reglementare cu privire la angajaţii sau reprezentanţii persoanelor juridice care au ca obiect de activitate operaţiuni de import-export, precum şi cu privire la alte persoane fizice care ar putea desfăşura o activitate în folosul persoanelor juridice care desfăşoară operaţiuni de import-export, în sensul că acestora li se poate aplica şi interdicţia exercitării ocupaţiei - prevedere cu implicaţii deosebite atât cu privire la persoanele care pot face obiectul măsurii cât şi cu privire la metodologia cercetării care interesează activitatea organului de urmărire penală.

De asemenea, noua reglementare aduce ca noutate, în materia mărfurilor sau bunurilor care au constituit obiectul material al infracţiunii de contrabandă, faptul că în situaţia în care, acestea nu se găsesc, infractorul va fi obligat la plata echivalentului lor în bani şi nu doar a taxelor vamale aferente, cum se stipula în vechea reglementare.

1. Aspecte comune

1.1. Obiectul ocrotirii juridice

Infracţiunile prevăzute de Codul Vamal au, înainte de toate un obiect juridic principal comun, ce constă în relaţiile sociale care se formează şi se dezvoltă în activitatea de punere în aplicare în mod uniform şi nediscriminatoriu a regimului vamal al României, cu privire la toate bunurile introduse sau scoase din ţară de către o persoană fizică sau juridică Sistemul de valori sociale format în jurul respectării regimului vamal constituie un interes social major, o realitate care, apreciez că, dă expresie în ultimă analiză, deşi pot exista şi alte opinii, suveranităţii naţionale, concept care este invocat ca regulă, atunci când statul, în baza unui interes îşi impune voinţa.

Trebuie observat că, totuşi, suveranitatea nu poate fi acceptată ca temei absolut şi direct pentru impunerea unui anumit regim vamal, un rol important revenind în acest domeniu sistemului de tratate internaţionale la care România a aderat. De asemenea, în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană – organizaţie internaţională sau confederaţie, în funcţie de evoluţia evenimentelor – trebuie reevaluate interesele României în domeniu, cunoscut fiind că în comunitate există, deja, un Cod Vamal comunitar iar, pe lângă aceasta, în cadrul organismelor comunitare există concepţia potrivit cu care suveranitatea absolută a statelor membre este înlocuită de o aşa numită suveranitate limitată, concept politic care se materializează, în esenţă, prin aceea că decizia şi interesul comunitar sunt de natură să înlocuiască, în unele