Consimtamantul in Actele Juridice Civile

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Consimtamantul in Actele Juridice Civile.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Lect. drd. Lucia Irinescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Consimtamântul este acea conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic civil care consta in hotarârea de a incheia un act juridic civil, manifestata in exterior .

I. Noţiunea şi clasificarea actelor juridice civile

I. 1. Definiţia actului juridic civil

Prin act juridic se înţelege manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, adică de a naşte, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. O altă definiţie a actului juridic civil ar putea fi – o manifestare de voinţă, unilaterală, bilaterală sau multilaterală, săvârşită cu intenţia de a stabili, modifica sau stinge, potrivit dreptului obiectiv, raporturi juridic, cu condiţia ca de existenţa acestei intenţii să depindă însăşi producerea efectelor juridice .

Din definiţie rezultă următoarele elemente caracteristice ale actului juridic civil:

• prezenţa unei manifestări de voinţă care poate să provină de la una sau de la mai multe persoane fizice sau juridice;

• manifestarea de voinţă este exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice civile (prin acest element, actul juridic civil se deosebeşte de faptul juridic civil, acesta din urmă fiind săvârşit fără intenţia de a se produce efecte juridice, efecte care, însă, se produc în temeiul legii);

• efectele juridice urmărite pot consta în a da naştere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret (prin acest element, actul juridic civil se delimitează de actele juridice din alte ramuri de drept).

Termenul „act” poate avea două înţelesuri. Primul sens este acela care se desprinde din definiţia de mai sus, deci de operaţiune juridică. Pentru acest sens, se utilizează şi formula negotium iuris sau, mai simplu, cuvântul negotium. Însă, atât în legislaţie, cât şi în doctrină şi în jurisprudenţă, prin „act”(uneori chiar prin sintagma „act juridic”) se desemnează şi înscrisul constatator al manifestării de voinţă, adică suportul material care

consemnează sau redă operaţiunea juridică. Pentru acest al doilea sens se foloseşte expresia instrumentum probationis sau, mai simplu, cuvântul instrumentum.

I. 2. Clasificarea actelor juridice civile

Conceptul de act juridic civil este un concept general, obţinut printr-un proces de abstractizare şi de generalizare ale caracterelor comune diferitelor acte pe care le cuprinde.

Actele juridice civile se pot clasifica astfel:

• După numărul părţilor:

- acte juridice unilaterale – reprezintă rezultatul voinţei unei singure părţi. În această categorie se include: testamentul, acceptarea moştenirii, renunţarea la moştenire, denunţarea unui contract de către una din părţi, oferta, promisiunea publică de recompensă, ratificarea unui act juridic încheiat în lipsa ori cu depăşirea împuternicirii de a reprezenta, mărturisirea, recunoaşterea unui copil, etc.

- acte juridice bilaterale – reprezintă voinţa concordantă (acordul de voinţă) a două părţi. Sunt acte juridice bilaterale: contractul de vânzare – cumpărare, contractul de schimb, contractul de donaţie, contractul de locaţiune, contractul de mandat;

- acte juridice multilaterale – este rezultatul acordului de voinţă a trei sau mai multe părţi. Un asemenea act este contractul de societate civilă, dacă a fost încheiat de cel puţin trei asociaţi.

• După scopul urmărit la încheierea actului juridic:

- acte juridice cu titlu oneros – sunt cele care, în schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte părţi, se urmăreşte obţinerea altui folos patrimonial. Spre exemplu, în contractul de vânzare – cumpărare, vânzătorul urmăreşte să obţină preţul în schimbul bunului, iar cumpărătorul urmăreşte să obţină bunul în schimbul preţului;

- acte juridice cu titlu gratuit – sunt cele în care se procură un folos patrimonial fără a se urmări obţinerea altui folos patrimonial în schimb. Exemple: donaţia, comodatul, împrumutul de consumaţie fără dobândă, mandatul gratuit, depozitul neremunerat, legatul.

• După efectul actului juridic:

- acte juridice constitutive – sunt cele care dau naştere la un drept subiectiv civil ce nu a existat anterior. Exemple: instituirea unui uzufruct, convenţia prin care se instituie un drept de gaj, convenţia de ipotecă, etc.

- acte juridice translative – sunt cele care au ca efect strămutarea unui drept subiectiv dintr-un patrimoniu în altul. Sunt translative, de exemplu, contractul de vânzare-cumpărare, donaţia, cesiunea de creanţă etc.

- acte juridice declarative – sunt cele care au ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept subiectiv civil preexistent. Fac parte din această categorie: partajul, actul confirmativ (acel act prin care o persoană renunţă la dreptul de a invoca nulitatea relativă a unui act juridic), tranzacţia.

Fisiere in arhiva (1):

  • Consimtamantul in Actele Juridice Civile.doc

Alte informatii

Univ. Alex. I. Cuza Iasi, Fac de drept