Constituțiile românesti și importanța lor

Constitutia româna din 1866, desi o constitutie cam rigida, a suferit mai multe modificari; dintre cele mai importante , ar fi dispozitiile privitoare la drepturile politice în 1879, cele privitoare domn, presa, sistemul electoral si la pamânturile rurale în 1884, dispozitiile privitoare la garantarea dreptului de proprietate si cele privitoare la dreptul de vot în 1917 si cele mai importante în 1918, ca urmare a desavârsirii statului national unitar român.

Constitutia de la 1866 a organizat statul român având la baza principiul separatiei puterilor în stat, a consacrat proprietatea privata ca pe un drept sacru si inviolabil, a preluat anumite drepturi si libertati cetatenesti si politice, aceste prevederi constituind un progres.

Totodata, Constitutia din 1866 a instituit principiul monarhiei straine ereditare.

Constitutia de la 1866 a ramas în vigoare peste o jumatate de secol, perioada de timp în care societatea româneasca s-au produs o serie de transformari importante industriale, economice.

Astfel a sporit productia industriala si agrara, s-a desfiintat sistemul monetar national, s-a desfiintat sistemul breslelor (1873), s-a înfiintat sistemul monetar national, s-a adoptat legea învoielilor agricole (1866). În 1921 s-a realizat reforma agrara, care a contribuit la dezvoltarea capitalista în agricultura. Apare proletariatul modern legat de fabrica, apare miscarea muncitoreasca socialista, iar pozitia mosierimii se slabeste treptat. În 1918 este înfaptuita reforma electorala, votul devenind egal, direct, secret si obligatoriu.

Proiectul Constitutiei din anul 1923 a fost elaborat de Partidul liberal si a fost votata de Camera deputatilor la 26 martie 1923 si publicata la data de 29 martie, atunci intrând si în vigoare. Cu privire la adoptarea acestei constitutii s-au facut aprecieri negative, în sensul ca adoptarea ei ar fi nelegala, întrucât nu s-au respectat intru totul regulile de revizuire a Constitutiei stabilite în art. 128 al Constitutiei din 1866.

Constitutia din 1923 este sistematizata în 8 titluri si anume:

Titlul I, despre teritoriul României;

Titlul II, despre drepturile românilor.

Constitutia a proclamat drepturi si libertati egale pentru toti, desi în ce priveste femeile, în art. 6 se prevad legi speciale care „vor determina conditii sub care femeile pot avea dreptul exercitiilor politice”, ceea ce constituie o inegalitate fata de barbati.

Titlul III, despre puterile statului.

Sistemul electoral constituie un mare pas înainte fata de sistemul colegiilor pe avere instituit prin Constitutia din 1866. Puterea executiva apartinea Regelui si se exercita prin Guvern.