Construcția europeană - fondurile structurale

Constructie Europeana III – Fondurile structurale

1.Scurt istoric

Este foarte dificil sa identificam diferitele etape ale constructiei europene. Este necesarsa ne punem intrebari cu privire la punctele de cotitura ale acestei constructii dupa 1945. De altfel, de ce sa incepem cu 1945, avand in vedere ca miscarile ideologice sau actiunile pro Europa exista de dinainte de sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial?

Alegerea anului 1945 insista asupra dublului element fondator al actualei constructii europene:

- Dobandirea pacii dupa cele doua conflagratii mondiale;

- Gestionarea unei Europe impartite in doua blocuri ideologice, fiecare dominata de un lider, protector extern al continentului European, dar cat de indatorat istoriei sau culturii sale.

In 1975 fondurile structurale constituiau mai putin de 5 procente din cheltuielile Uniunii Europene.

De indata ce s-a luat angajamentul promovarii “coeziunii economice si sociale”, cheltuielile au crescut pana la aproape o treime. Aceasta poate sugera faptul ca noile oportunitati au condus la un parteneriat intre autoritatile locale si regionale si Comisia Europeana, prin intermediul unei guvernari pe mai multe niveluri. Totusi, succesivele reforme ale fondurilor au deplasat o buna parte a controlului politic inapoi catre guvernele nationale. In plus, alocarea fondurilor intre tari si programe a fost un produs al negocierilor la nivel inalt intre aceste guverne, Comisiei fiindu-i dificil sa modeleze dezvoltarea politicii. Intre timp, noi preocupari au dat forma contextului politic. Uniunea economica si monetara descurajeaza extinderea cheltuielilor publice, iar viitoarea extindere va aduce noi solicitanti ai finantarii UE. Negocierile Agendei 2000 au atins punctul culminant in 1999 la Berlin, sugerand faptul ca decizia asupra alocarii fondurilor structural este prinsa intr-o intensa competitie intre guverne, pentru a acorda asistenta clientilor domestici si pentru a rezista amenintarilor restrangerii avantajelor datorate viitoarei largiri a Uniunii.

2.Ce sunt Fondurile Structurale?

Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni. Romania va primi o finantare de aproximativ 28-30 miliarde Euro in perioada 2007-2013 prin trei astfel de fonduri: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE) si Fondul de Coeziune (FC). Accesul Romaniei la instrumentele structurale acordate de Uniunea Europena este fundamentat pe Planul National de Dezvolare (PND), document de planificare strategica si programare financiara multianuala, ce are ca scop orientarea si stimularea dezvoltarii economice si sociale pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice si sociale. PND-ul stabileste prioritatile si obiectivele de dezvoltare ale Romaniei pe care Uniunea Europeana le va sprijini cu finantari structurale in perioada 2007-2013.

3.Ce spun profesionistii?

Romania va atrage, pana la sfarsitul acestui an, mai putine fonduri europene decat in anul trecut, potrivit guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu .

Singurul domeniu in care, in 2010, se va reusi absorbtia unor sume mai mari decat in anul precedent este agricultura, a declarat Mugur Isarescu, in cadrul conferintei "Accesarea fondurilor europene - solutii de accelerare a atragerii lor in economia Romaniei", organizata de BNR, relateaza Mediafax.

"La noua luni suntem la mai putin de 70% fata de 2009. Diferenta este extrem de mare, nu vad cum s-ar putea accelera. Sansele de a avea absorbtia in 2010 sub 2009 sunt extrem de mari", a spus guvernatorul bancii centrale. Isarescu a adaugat ca, la fonduri structurale si de coeziune, suma atrasa in primele noua luni din acest an este mai putin din jumatate fata de cea din 2009. Potrivit spuselor sale, gradul redus de atragere a banilor europeni are drept cauze "neintelegerea, lipsa de interes si delasarea".

Coruptia si lipsa personalului calificat si dedicat reprezinta principalele obstacole in calea unei rate mai ridicate de absorbtie a fondurilor europene, in opinia specialistilor in domeniu. Seful misiunii Fondului Monetar International in Romania, Jeffrey Franks, s-a aratat foarte ingrijorat cu privire la absorbtia fondurilor europene, aducand aminte ca, daca banii acestia nu sunt folositi pana la termenul limita, nu vor mai fi disponibili.

De asemenea, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a declarat ca absorbtia banilor europeni este una din prioritatile ministerului pe care il conduce. De ce ne aflam, atunci, pe ultimele locuri pe plan european in acest domeniu? "Eu cred ca ar trebui sa intelegem ca anumite dificultati pe care le tot scoatem in evidenta nu mai sunt reale, ele au fost indeplinite. Am tot vorbit de incapacitatea romanilor de a elabora programe, de a scrie proiecte. Nu mai e asa. Noi avem foarte multe proiecte care sunt aprobate, dar dificultatea a inceput sa apara de la finantare", a declarat, pentru Ziare.com, economistul Mircea Cosea. Potrivit explicatiilor sale, nu exista capacitatea de a oferi banii coletarali, contributia beneficiarului, din cauza lipsei de lichiditate pe care o au beneficiarii, in special cei mici si mijlocii. O mare parte din vina pentru acest lucru o poarta si bancile, care nu ofera imprumuturi in acest sens. In plina criza economica, intr-un moment in care presedinele Traian Basescu a anuntat reducerea salariilor bugetarilor cu 25 la suta si a pensiilor cu 15 la suta, pentru a reduce cheltuielile si avea bani pentru investitii, Romania inca nu este in stare sa profite de banii pusi la dispozitie de Uniunea Europeana, prin fondurile europene.