Contractul Colectiv de Munca

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Contractul Colectiv de Munca.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mihai - Bogdan Petrisor

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

CADRUL LEGAL Naţional

Negocierea colectiva a fost reglementata prin Legea 13/1991, dupa care la 5 ani de aplicare a acestei legi, a fost adoptata o noua lege in materie si anume Legea 130/1996. La un interval scurt s-a adoptata Legea 143/1997 pentru completarea Legii 130/1996 Codul muncii consacra un titlu – al VII-lea ( art. 236-247) contractelor colective de munca.

CADRUL LEGAL Internaţional

Principalele reglementări au fost adoptate de Organizaţia Internaţională a Muncii, astfel: Recomandarea 91/1951- convenţiile colective, Convenţia nr. 98/1949- dreptul de organizare şi negociere colectivă, Convenţia nr.135/1971- reprezentanţii salariaţiilor

În acelaţi timp, Comunitatea Europeană reglementează prin Directiva 94/95/CE- consultarea şi negocierea colectivă în întreprinderile şi grupurile de întreprinderi transnaţionale, având sediul sau filiale pe teritoriu statelor membrer ale Uniunii Europene.

3. NOTIUNE.

Organizaţia Internaţională a Muncii defineşte contractul colectiv de muncă

ca fiind un acord scris referitor la condiţiile de muncă, încheiată între un angajator,un grup de angajatori sau o asociaţie de patronală, pe de o parte, şi una sau mai multe organizaţii reprezentative ale salariţilor, pe de altă parte, reprezentanţii salariaţilor fiin aleşi sau mandataţi da către cei pe care îi reprezintă, conform dispoziţiilor din fiecare ţară.

Potrivit Codului muncii, art.236 alin.1 şi Legii nr.130/1996, art.1 - Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre patron sau organizatia patronala, pe de o parte, si salariati reprezentati prin organizatiile sindicale ori in alt mod permis de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din rapoturile de munca.

Această definiţie este considerată de majoritatea autorilor ca fiind cuprinzătoare şi edificatoare

Prin patron, conform Legii 507/2002, se intelege persoana juridica care foloseste forta de munca salariata. ( in lege sunt denumite si unitati). Avand in vedere ca textul art. 10 din Legea 130/1996 are un caracter dispozitiv si nu imperativ, rezulta ca incheierea contractelor colective de munca nu sunt obligatorii.

Contractele colective de munca se pot incheia si in cazul salariatilor institutiilor bugetare ( cei incadrati cu contract individual de munca), dar tinand seama de specificul finantarii unitatilor publice, nu se pot negocia prin contractele colective clauzele referitoare la drepturile ale caror acordare si cuantum sunt stabilite prin dispozitii legale ( durata concediului de odihna, nivelul salariului)

4. NATURA JURIDICA

Sub aspectul naturii sale juridice, contractul colectiv de munca este concomitent :

Act juridic bilateral, un contract numit solemn, sinalagmatic, oneros, cu prestatii succesive, in principiul comutativ.

Izvor de drept care se incadreaza in categoria de exceptie a normelor juridice negociate.

Contractul colectiv de munca este un izvor de drept deoarece:

Are un caracter general, deoarece nu vizeaza niciodata un salariat singur, individual determinat.

Este permanent- se aplica de un numar nedefinit de ori pe perioada valabilitatii sale.

Este obligatoriu

Contractul colectiv de munca are un caracter de drept privat dar produce efecte ca si normele de drept public.

În Franţa , convenţia colectivă de muncă are un caracter dualist, deoarece reprezintă” în acelaşi timp o convenţie generatoare de obligaţii între grupurile care o semnează şi o reglementare, generatoare de norme care sunt obligatorii”. Respectiva convenţie este considerată principala sursa ordinii juridice socio- profesională, distinctă de ordinea juridico- statală, guvernând cu efect imperativ contractele individuale de muncă, fără însă a le încorpora, dar operând ca o lege pentru cei cărora li se adresează.

În Italia şi Germania contractul colectiv de muncă reprezintă un contract de drept privat, pe care în Italia justişia îl califică cu termenul de „ post-corporativ”( pentru că urmează după contractele colective de muncă corporative reglementate de L.653/1926), iar în Germania contra ctul colectiv de muncă îi sunt aplicabile principiile generale din codul civil

Trăsăturile contractului colectiv de muncă:

1. contractul colectiv de muncă este un contract sinalagmatic deoarece presupune prestaţii reciproce atât din aprtea angajatorului , cât şi din partea salariaţilor, ambele părţi având drepturi şi obligaţii.

2. contractul colectiv de muncă este un contract cu titlu oneros deoarece părţile realizează reciproc anumite prestaţii, obţinând în urma lor avantaje.

3. contractul colectiv de muncă este un contract comutativ deaorece prestaţiile cunt cunoscute, încă de la încheierea contractului, iar executarea lor nu depinde de un eveniment incert.

Fisiere in arhiva (1):

  • Contractul Colectiv de Munca.doc

Alte informatii

FEAA IASI 2011,NOTA 10