Contractul de Leasing

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Contractul de Leasing.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Succesul economic deosebit al operatiunii de leasing, l-a impus in atentia tuturor. Leasingul este in acest moment pe plan international, unul dintre cele mai raspandite mijloace de realizare a finantarilor.

Contractul de leasing este un act juridic bilateral, numit, cu titlu oneros, avand continut patrimonial, cu executare succesiva, intuitu-personae si consensual. Contractul de leasing, confirmat de Ordonanta nr. 51/1997 a devenit un contract tipic.

• Este un act juridic bilateral, care se incheie intre societatea de leasing, in calitate de locator (finantator), si utilizator. Pe langa conditiile generale, partile trebuie sa indeplineasca si anumite conditii speciale referitoare la incheierea actelor juridice (legate de destinatia bunului, plata ratelor de leasing).

• Este contract sinalagmatic, pentru ca ambele parti se obliga reciproc, dand nastere unor obligatii corelative si interdependente, fapt ce permite aplicarea principiilor generale relative la executarea ori neexecutarea contractelor sinalagmatice (exceptia de neexecutare a contractului si rezilierea).

• Este un contract cu titlu oneros si continut patrimonial, pentru ca ambele parti urmaresc realizarea unui profit propriu, profit evaluabil in bani. Locatorul primeste rate de leasing platite periodic de catre utilizator, iar utilizatorul beneficiaza de folosinta bunului pe perioada derularii contractului. La sfarsitul acestuia, se poate bucura de dreptul sau de optiune.

• Este un contract cu executare succesiva, deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul derularii contractului. Acest fapt are consecinte importante legate de desfasurarea raporturilor dintre parti, dintre care amintim problema riscului, a efectelor privind neexecutarea contractului ori a prescriptiei dreptului la actiune.

• Este un contract ,,intuitu personae" in ceea ce-1 priveste pe utilizator, societatea de leasing incheind contractul in considerarea calitatilor utilizatorului, care este obligat sa prezinte odata cu cererea de a contracta si acte referitoare la situatia sa financiara, precum si date privitoare la exploatarea ulterioara a bunului, in cazul unei destinatii comerciale sau industriale.

In consecinta, utilizatorul nu poate instraina drepturile sale ori cesiona contractul fara acordul locatorului.

Cu toate acestea, in cazul transmisiunii universale (fuziune, comasare) ori cu titlu universal (divizare), drepturile si obligatiile prevazute in contract nu se sting, indiferent daca transmisiunea se refera la patrimoniul locatorului ori al utilizatorului.

In cazul bunurilor cu destinatie comerciala sau industriala, succesorul trebuie sa respecte conditiile de exploatare a acestora, asa cum au fost ele prezentate in planul de exploatare, la momentul incheierii contractului.

• Contractul de leasing este consensual, simpla manifestare de vointa a partilor fiind suficienta pentru realizarea acordului in mod valabil. Incheierea contractului de leasing in forma autentica sau prin act scris si realizarea procedurilor de publicitate nu reprezinta conditii de valabilitate, forma scrisa avand doar valoare probatorie si legata de opozabilitate.

Legea face distinctie intre leasing in general si leasingul flnanciar. Distinctia vizeaza elementele minime ale contractului.

Contractul de leasing se redacteaza astfel:

- cu aratarea partilor participante la incheierea contractului (locator/finantator si

utilizator);

- descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing;

- valoarea totala a contractului de leasing;

- perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;

- clauza privind obligatia asigurarii bunului.

Pe langa aceste elemente, in momentul incheierii unui contract de leasing financiar, trebuie aratata valoarea initiala a bunului. De asemenea, in cazul contractului de leasing financiar trebuie cuprinsa si clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat.

Elementele aratate in textul de lege nu sunt limitative, partile putand conveni si asupra altor clauze in momentul incheierii contractului. Trebuie aratat ca un contract de leasing nu poate fi incheiat pe o durata mai mica de un an si ca reprezinta titlu executoriu in conditiile in care utilizatorul nu preda bunul la sfarsitul perioadei de leasing (sigur, in masura in care nu a formulat optiunea preluarii bunului sau a prelungirii contractului) si in cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului.

Desi se aseamana cu contractele de inchiriere, vanzare in rate, cat si de locatie viagera, leasingul ca natura juridica este o modalitate contractuala de finantare la termen. Leasingul era, pana nu demult, un contract intalnit mai cu seama in legislatia comerciala internationala, fiind impus insa de noile realitati economice pe plan national, ca un adevarat contract complex avand urmatoarele caracteristici:

- un contract de vanzare-cumparare, prin care se achizitioneaza bunul solicitat de utilizator;

- un contract de mandat, prin care sunt stabilite elementele vanzarii si, in acelasi timp, se realizeaza operatiunile tehnice, dar si formalitatile administrative necesare;

- un contract de locate, a carui durata cat si ratele sunt determinate din cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing in cazul leasingului financiar si din cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de catre partile contractante in cazul leasingului operational;

- o promisiune unilaterala de vanzare in favoarea cumparatorului utilizator. Se poate concluziona astfel, ca leasingul este un contract propriu de finantare, fiind o fuziune de tehnici juridice. Ca urmare, finantatorul nu poate fi confundat cu un simplu locator asa cum se desprindea din redactarea initiala a Ordonantei Guvernului nr. 51/1997.

Atunci cand ne referim la totalitatea raporturilor tripartite implicate, ne aflam in fata operatiunilor de leasing, conform acceptiunii date, iar atunci cand ne referim la actul incheiat intre finantator si utilizator, vom folosi notiunea de „ contract de leasing".

Fisiere in arhiva (1):

  • Contractul de Leasing.doc