Contractul de Mandat

Mandatul este acel contract prin care o persoană numită mandatar, se obligă, fără plată, de a încheia unul sau mai multe acte juridice în numele şi pe seama altei persoane, numită mandant, în temeiul unei împuterniciri (art. 1532 şi urm. C. civ.).

Mandatul este cu sau fără reprezentare, noi îl vom detalia, pe cel cu reprezentare.

Din dispoziţiile relatate, reies caracterele juridice ale contractului de mandat: este un contract, în principiu, cu titlu gratuit prin natura sa ,,mandatul este fără plată când nu s-a stipulate contrariu”(art. 1534 C. civ.). Din fragmentul dispoziţiei art. 1534 ,,…când nu s-a stabilit contrariu”, apreciem că , contractul poate fi şi cu titlu oneros. Acest fapt este interpretabil pe când, noul proiect al Codului civil adoptat pe data de 11 martie 2009, reglementează expres în art. 2019, alin. 1 ,, mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros”.

Gratuitatea mandatului în C. civ. actual este doar prezumată, iar când mandatarul este remunerate, mandatul devine un contract cu titlu oneros.

Este un contract consensual, fără a fi supus unei forme solemne. Deci prin simplu acord de voinţă al părţilor, contractul ia naştere.

După cum s-a spus ,, mandatul poate fi dat în formă scrisă sau chiar verbală1 ori în mandat tacit” (art. 1533 C.civ.)2.

1 T.S., s. civ., dec. nr. 1841/1971, în Reportoriu..., 1969-1975, p. 141; apud Francisc Deak ,,Tratat de drept civil.Contracte speciale”, vol II, ediţia a IV-a, Ed. Universul juridic, Bucureşti, 2006, pag.218.

2 Mandatul tacit, îl întâlnim în practică adesea, între părţile care convieţuiesc împreună, ca de exemplu: între soţii

Este cuprins într-un înscris care se numeşte procură sau împuternicire. Această procură care este un act juridic unilateral, poate avea formă solemnă atunci când mandatarul urmează să încheie acte juridice în formă solemnă.

În principiu, este un contract unilateral, caz în care se obligă mandatarul şi aceasta în situaţia când mandatul este cu titlu gratuit. Iar când este cu titlu oneros, suntem în prezenţa unui contract sinalagmatic, dând naştere la obligaţii reciproce între ei.

Mai adăugăm ca, caractere: este un contract intuitu personae, având în vedere persoana mandatarului care încheie acte juridice în numele şi pe seama mandantului. Cunoscând o reglementare în codul civ., este un contract numit.

Pentru a fi un contract valabil încheiat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: părţile să aibă capacitatea de a contracta; consimţământul părţilor să fie unul valabil; contractul să aibă un obiect determinat sau determinabil; cauza contractului să fie una licită.

După cum s-a stabilit, mandantul trebuie sa aibă capacitate deplină de exerciţiu în funcţie de actele juridice care urmează să fie încheiate de mandatar, pe când în cazul mandatarului, acesta trebuie să aibă întotdeauna capacitate de exerciţu deplină indiferent de actele pe care le încheie.

În ce priveşte obiectul contractului, el constă în actele juridice care urmează a fi încheiate de mandatar; iar obiectul derivat al contractului trebuie să fie determinat sau determinabil, posibil şi licit.

Mandatul poate fi genaral sau special în funcţie de întinderea lui. Este necesar un mandat special în cazul actelor juridice de dispoziţie, iar cel general în cazul actelor juridice de conservare şi administrare.

Indiferent de întinderea mandatului, mandatarul, potrivit art. 1537 C. civ. nu poate depăşi limitele împuternicirii date de mandant. Dacă mandatarul încheie acte juridice care depăşesc limitele mandantului, el va răspunde personal pentru toate prejudiciile cauzate atât mandantului cât şi terţului cu care a contractat. În condiţiile în care încheie un astfel de act, mandantul nu poate fi obligat faţă de terţul cu care a contractat mandatarul decât doar dacă mandantul confirmă acel act, adică îl ratifică. În acest sens, art. 1546 C. civ. prevede, în mod expres, că ,,mandantul este îndatorat a îndeplini obligaţiile contractate de către mandatar în limitele puterii date”.