Contractul de rentă viageră vs contractul de întreținere

Este reglementat de Codul Civil roman si reprezinta acea intelegere scrisa prin care o persoana instraineaza un bun sau plateste o suma de bani, obtinand in schimb o prestatie periodica in bani care se va plati acesteia pana la sfarsitul vietii. Cele doua parti din contractul de renta viagera se numesc: credirentier – acela care primeste prestatia pana la deces (sau creditorul rentei) si debirentier (debitorul rentei), adica cel care s-a obligat la plata rentei viagere.

Partile acestui contract pot stabili in mod liber cuantumul sumei reprezentand renta. Asadar, debirentierul este tinut prin contract sa respecte nivelul rentei la care s-a obligat. De cele mai multe ori, in practica, acest tip de contract se incheie in vederea obtinerii de catre parti a urmatoarelor foloase: debirentierul obtine un imobil (casa sau teren) in schimbul caruia credirentierul obtine lunar o suma de bani pentru a se putea intretine.

Avand in vedere ca aceasta suma de bani are de multe ori caracter alimentar, jurisprudenta si literatura de specialitate sunt de acord ca, in cazul deprecierii monedei, credirentierul poate incerca negocierea majorarii acestei sume, iar in cazul in care debirentierul nu este de acord, il poate actiona in instanta, in vederea majorarii cuantumului rentei.

Legea permite ca renta sa se constituie si in favoarea mai multor persoane, cu alte cuvinte, o persoana poate obtine prin contract un bun in schimbul intretinerii mai multor persoane prin plata acestor rente, pana la decesul tuturor credirentierilor. In mod reciproc pot fi si mai multi debirentieri care se angajeaza sa plateasca unei singure persoane renta.

Despre forma acestui tip de contract va atragem atentia ca, daca bunul in discutie este un imobil (casa, teren), contractul trebuie incheiat neaparat in forma autentica (la notar). In cazul in care nu veti proceda astfel, la momentul in care ati putea, conform contractului, sa deveniti proprietari (la data decesului credirentierului) nu va veti putea intabula terenul sau casa pe numele dvs.

Daca la momentul perfectarii actelor, persoana in favoarea careia se constituie renta decedeaza, contractul de renta viagera este lovit de nulitate absoluta (nu va produce absolut nici un efect), deoarece lipseste cauza juridica a contractului (scopul).

Tot lovit de nulitate absoluta (din aceleasi considerente mai sus aratate) este si contractul incheiat cu o persoana bolnava care decedeaza in termen de 20 de zile de la incheierea acestuia. Contractul si obligatiile nascute cu ocazia incheierii lui inceteaza prin moartea credirentierului. Daca moare insa debirentierul, datoria acestuia de a plati renta viagera se transfera asupra mostenitorilor lui.