Contractul Individual de Muncă

NULITATEA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ

I. Noţiune

Nulitatea este sancţiunea civilă prin care actul juridic care nu îndeplineşte condiţiile de validitate - de fond sau de formă – impuse de normele de drept, este lipsit de efectele care contravin legii ori regulilor de convieţuire socială.

Nulitatea contractului individual de muncă intervine ca urmare a nerespectării oricăreia dintre condiţiile legale necesare pentru incheierea valabilă a acestuia.

Nulitatea nu constituie o măsură indreptată împotriva unui act juridic ca atare, ci este o măsură care tinde ca anumite efecte – cele viciate de nulitate – sa nu se producă .

Sub aspectul naturii sale juridice, nulitatea contractului individual de muncă, reprezintă o varietate a nulităţii actelor juridice civile, cu particularităţi determinate de specificul raporturilor juridice de muncă .

Nulitatea contractului individual de muncă, aşa cum este reglementată ca instituţie juridică pentru prima data în Codul muncii – art. 57 – exprimă, concetrat, acumulările doctrinei judiciare şi ale practicii în această materie. Iniţial, problemele pe care le ridica nulitatea contractului individual de muncă se soluţionau prin aplicarea regulilor referitoare la nulitate din dreptul civil. Ulterior, nulitatea a fost consacrată în legislaţia muncii, indirect, prin intermediul art. 68 lit. B din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă; dar se aplicau, în continuare, normele dreptului comun.

II. Trăsături caracteristice

1. În dreptul munci, nulităţile sunt parţiale deoarece :

• Sub aspectul întinderii în timp, un contract de muncă nul produce efecte, de regulă, pentru trecut, adică nulitatea nu are efect retroactiv;

• O clauză ilegală va fi nulă, fără să atragă, în principiu, nulitatea întregului contract. În situaţia în care o clauză este afectata de nulitate, deoarece stabileşte drepturi pentru salariaţi sub limitele impuse de lege sau contractele colective aplicabile, ea va fi înlocuită automat de dispoziţiile legale sau convenţionale minimale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri .

2. În dreptul muncii, de regulă nulităţile sunt remediabile. Remedierea contractului de muncă lovit de nulitate absolută intervine atunci când cerinţa dispoziţiei legal incălcate, cu ocazia încheierii contractului, a fost ulterior îndeplinită, a fost abrogată sau mdificată. Spre exemplu, dacă un contract de muncă se încheie fără avizul medical prevăzut de lege, va fi sancţionat cu nulitatea absolută. Dacă ulterior, salariatul primeste avizul medical, potrivit dreptului civil, nulitatea va fi iremediabilă, întrucât medicul atesst sănătatea persoanei la o dată ulterioar şi nu la data incheierii contractului. Potrivit dreptului muncii, nulitatea se priveşte ca remediabiă, pentru a aduce nu sancţiune, ci protecţie salariaţilor.