Controlul Executiei Bugetare

Imagine preview
(8/10)

Acest referat descrie Controlul Executiei Bugetare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Capitolul I
CONTROLUL EXECŢIEI BUGEATRE. 1
1.1. Notiuni introductive . 1
1.2. Controlul bugetar politic. 2
1.2. Controlul administartiv. 3
1.3. Controlul jurisdicţional. 4
Capitolul II
REGULILE ORGANELOR DE INSPECŢIE. 5
2.1. Obiectivele organelor de inspecţie. 5
2.2. Priorităţile organelor de inspecţie. 6
Capitolul III
CONTROLUL EXECUŢIEI BUGETARE ÎN ROMÂNIA. 7
BIBLIOGRAFIE. 9

Extras din document

CAPITOLUL I

CONTROLUL EXECUŢIEI BUGETARE

1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Executarea bugetului de stat reprezintă un ansamblu de acte şi operaţiuni vizând încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor adoptate prin legea bugetară anuală. Ea începe după adoptarea sa de către Parlament, iar întreaga răspundere pentru aducerea la îndeplinire a autorizaţiei parlamentare revine Guvernului.

Guvernul, prin instituţii specializate, asigură realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor. Realizarea veniturilor constituie o obligaţie pentru Guvern, iar executarea cheltuielilor bugetare până la nivelul aprobat constituie un drept al acestuia.

Executarea bugetului se subordonează, cel puţin teoretic, reguluii conform căreia trebuie să se acţioneze pentru identificarea tuturor resurselor de venituri şi încasarea în totalitate a drepturilor cuvenite statului şi pentru efectuarea cheltuielilor în limitele şi condiţiile stabilite, urmărindu-se evitarea deturnării fondurilor de la destinaţia lor bugetară legală, prevenirea risipei şi abuzurilor.

Execuţia bugetului public naţional presupune ca realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetară anuală să se facă sub controlul unor organisme de stat cu răspunderi în activitatea bugetară1.

Controlul asupra executării bugetului este determinat, în primul rând, de raţiuni de ordin politic – Parlamentul este interesat ca Guvernul în realizarea programului său să se încadreze riguros în prevederile autorizaţiei ce i-a fost acordată, adică să realizeze integral veniturile aprobate şi să nu depăşească alocaţiile bugetare stabilite pentru fiecre destinaţie în parte2.

În al doilea rând, controlul este determinat de reţiuni de ordin financiar - Guvernul este interesat de buna gestionare a fondurilor publice, evitarea risipei, prevenirea deturnărilor şi a delapidărilor3.

În funcţie de obiectivele urmărite, de organele care efectuează controlul bugetar, acesta poate fi: politic, administrativ şi jurisdicţional.

1.2. CONTROLUL BUGETAR POLITIC

Controlul bugetar politic este efectuat de către Parlament cu prilejul examinării şi adoptării proiectului de buget în timpul execuţiei bugetare şi cu prilejul examinării şi aprobării contului de încheiere a exerciţiului bugetar. În timpul execuţiei bugetului, Parlamentul are dreptul să solicite Guvernului rapoarte privind execuţia bugetului la un moment dat.

Competenţa de aprobare este dată numai Parlamentului, fiind singura autoritate publică care exercită dreptul de supraveghere privind modul în care au fost percepute veniturile publice şi efectuate, aprobate prin bugetul de stat .

Dar, efectuarea controlului numai asupra contului general anual de execuţie a bugetului de stat ar însemna ca acesta să se limiteze numai la o comparaţie a unor rezultate sintetice cuprinse în acest document financiar. Un astfel de control ar fi limitat şi superficial. De aceea, în mod necesar s-a instituit un control detaliat asupra conturilor ordonatorilor de credite şi a documentelor justificative ce au stat la baza operaţiunilor bugetare. Astfel, pe lângă Parlament, s-a înfiinţat un organ de specialitate, care să pregătească, prin verificarea contabilităţii trezoreriei, datele şi elementele necesare exercitării controlului parlamentar.

Este vorba de Curtea de Conturi, care funcţionează pe principiile instituţiilor superioare de control al finanţelor publice din statele democratice moderne.

Anual, se prezintă de către Curtea de Conturi Parlamentului, Raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul expirat, cuprinzând şi neregulile constatate. De asemenea, la cererea uneia din Camerele Parlamentului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează cele constatate.

În caz de excedent, conform dispoziţiilor legale, Parlamentul decide la propunerea Guvernului, modul de utilizare a excedentului, avându-se în vedere posibilitatea de a repartiza, cel puţin o parte, din excedent pentru crearea unui fond de tezaur al statului, a cărui utilizare sa fie decisa în viitor tot de Parlament. În ipoteza contrară, în care, din contul general anual de execuţie a bugetului rezultă deficite, Parlamentului îi revine îndatorirea de a decide, tot la propunerea Guvernului, modul si termenul de acoperire a deficitului, precum şi

acţiunile necesare pentru a se preveni repetarea deficitelor bugetare. Hotarârile Parlamentului de acest fel de importanţă deosebita în împrejurările în care execuţia bugetului anual a fost sprijinită prin împrumuturi interne de stat realizate prin bonuri de tezaur nerambursate ori contractate de Banca Nationala.

Fisiere in arhiva (1):

  • Controlul Executiei Bugetare.doc