Cuprins
- ÎNTRODUCERE
- §1. Sfera controlului judiciar
- §2. Controlul judiciar asupra legalităţii aplicării măsurilor preventive şi a reţinerii.
- §.3 Rolul şi locul judecătorului de instrucţie la efectuarea controlului judiciar asupra activităţii de urmărire penală.
- §.4 Conţinutul şi limitele controlului judecătoresc al procedurii prejudiciare.
- ÎNCHEIERE
Extras din referat
Întroducere
Actualitatea şi gradul de studiere a temei investigate constă în faptul că buna desfăşurare a procesului penal îşi poate atinge scopul numai, dacă acţiuniule procesule şi actele procedurale sunt efectuate conform legislaţiei şi cu respectarea strictă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în aşa fel, ca orice persoana care a savîrşit o faptă prevăzută de legea penală să fie pedepsită după criteriile vinovaţiei sale, iar persoana nevinovată care a întrat întîmplator în procedurile penale să aibă remedii penale şi să fie exclusă traqgerea la răspundere penală.
În condiţiile actuale, problema drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului e una dintre problemele de importanţă majoră atît ale vieţii politice internaţionale, cît şi ale vieţii politice naţionale a fiecărui stat. Nici o dispoziţie legală nu poate fi interpretată ca limitînd sau aducînd atingere drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, care trebuie să fie recunoscute de către legislaţia oricărei ţări. Prin înscrierea în Constituţia Republicii Moldova a acestor prevederi, statul şi-a asumat obligaţia respectării drepturilor omului prin aplicarea directă a normelor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi ale celorlalte convenţii privind drepturile omului, la care Moldova este parte, precum şi prin interpretarea corectă a normelor internaţionale referitoare la drepturile omului, în cazul conflictelor de legi cu normele interne.
În ţara noastră pentru prima oară s-a întrodus în procedură penală, instituţia controlului prejudiciar al urmăririi penale efectuat de instanţa de judecată reprezentată de către judecătorii de instrucţie în fiecare instanţă.
Conform leguslaţiei în vigoare, acestea, ca organ judiciar, dispun de atribuţii proprii în desfăşurarea procesului penal. În paralel cu alte atribuţii judecătorii de instrucţie, examinează plîngerile împotriva actelor ilegale ale organelor de urmărire penală şi ale organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii şi acţiunilor ilegale ale procurorului.
Scopul şi obiectivele tezei. Scopul prezentei lucrări rezidă in analiza complexă a procedurii efectuării controlului judiciar asupra activităţii de urmărire penală. Activitatea judecătorului de instrucţie manifestată prin autorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală, care aduc atingere (limitări) drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului constituie o formă extrem de eficientă de control judiciar în etapa de exercitare de către organul de urmărire penală a urmăririi penale, atunci când apare necesitatea stringentă de implicare a organului statal competent în viaţa privată a persoanei, a domiciliului, a corespondenţei etc.
Instituţia judecătorului de instrucţie a fost preluată din procedura penală a altor state, ca Franţa, Belgia, Olanda, Spania şi Luxemburg, deoarece în statele vecine aceas¬tă instituţie nu exista la momentul dat. Fiind o novaţie, respectiv şi atribuţiile acesteia sunt formate pornindu-se de la fostele atribuţii pe care le aveau în dife¬rite perioade procurorii şi judecătorii, de care ultimii au fost lipsiţi. Apariţia instituţiei judecătorului de instrucţie în procedura penală a impus necesitatea realizării unor acţiuni ce ţin de instruirea judecătorilor de instruc¬ţie potrivit competenţelor prevăzute de Codul de procedură penală.
Temeiul juridic prin care legislaţia procesual-penală a abilitat judecătorul de instrucţie cu atribuţii de control judiciar la efectuarea unor acţiuni de urmărire penală care limitează drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei îl constituie prevederile expuse în art. 41 din Codul de procedură penală. Potrivit acestui articol, judecătorul de instrucţie asigură controlul judecătoresc în cursul urmăririi penale prin: autorizarea efectuării percheziţiei, examinării corporale, ridicării de obiecte ce conţin secret de stat, comercial, bancar, a examinării cadavrului, interceptării comunicărilor, a sechestrului corespondenţei, înregistrării de imagini, efectuării altor acţiuni procesuale prevăzute de Codul de procedură penală.
Acest segment al controlului judiciar, exercitat de către judecătorul de instrucţie, ca instanţă judecătorească independentă şi imparţială, constă în verificarea acţiunilor organului de urmărire penală care limitează unele drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei în scopul depistării şi înlăturării încălcărilor drepturilor şi libertăţilor omului încă în faza de urmărire penală şi impunerea respectării drepturilor şi libertăţilor omului, ale tuturor participanţilor la proces şi ale altor persoane care sunt implicate direct sau indirect la cercetarea obiectivă a cauzei penale.
Bibliografie
Legislaţia internaţională
1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (10.12.1948). .
2. Principiile generale privitor la independenţa organelor judecăto¬reşti (1985).
3. Declaraţia principiilor generale ale justiţiei pentru victimele in¬frac¬ţiunilor şi abuzurilor de putere (1985).
4. Regulile standardelor minimale ale ONU privitor la efectuarea justiţiei în privinţa infractorilor minori (1985).
5. Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului (4.11.1950). Editura Biroului de Informaţii al Consiliului Europei
1. Acte normative naţionale
1. Constituţia Republicii Moldova, 29 iulie 1994. /Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 12.08.1994 /
2. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, din 14 martie 2003./ Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2003, Nr. 104-110./
3. Legea cu privire la Procuratură, nr. 294-XVI, din 25.12.2008
4. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Constituţională, nr.317-XIII din 13.12.1994.
5. Legea Republicii Moldova privind organizarea judecătorească, nr.514-XIII din 06.07.1995.
6. Legea Republicii Moldova cu privire la statutul judecătorului, nr.544-XIII din 20.07.1995.
7. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr.789-XIII din 26.03.1996.
8. Legea Republicii Moldova cu privire la avocatură, nr.1260-XV din 19.07.2002.
9. Legea Republicii Moldova cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi în pro¬ces nr.105-XVI din 16.05.2008./Monitorul oficial nr.112-114/434 din 27.06.2008/.
10. Legea Republicii Moldova privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată, nr.1545-XIII din 25.02.1998.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Controlul Judiciar.doc