Crima organizată

CAPITOLUL I

CRIMA ORGANIZATA

Aproape zilnic, juristi de renume, personalitati politice si ziaristi isi manifesta ingrijorarea in legatura cu riscul major pe care il prezinta crima organizata pentru insasi fiinta statelor si a institutiilor democratice.

Stiinta Criminologica a realizat de mai mult timp ca un spectru bantuie Europa: cel al crimei organizate si al terorismului.

Desi de peste doua secole pe continentul nostru traiesc oameni organizati in societati democratice, care sunt guvernate de norme liber acceptate, totusi, astazi, ei sunt amenintati de ruina de catre asa-zisii ''seniori ai crimei organizate''.

Panicatii unii, si mai greu de urnit altii in a intelege fenomenul, oamenii au inceput a realiza ca acesti ''seniori'' exista totusi.

Tot mai multe opinii sustin ca insasi fiinta statului national este in pericol.

Se stie ca, intr-o societate in care ''nimeni nu e mai presus de lege'' si deci unde toti oamenii se supun normelor acesteia, aproape fiecare individ intra intr-o relatie care vizeaza castigarea existentei zilnice, obtinerea unui castig maxim cu consumarea unui efort minim, iar aceasta nu se poate realiza decat in procesul de diviziune a muncii. Procesul in sine presupune o munca ce trebuie corelata cu a celorlalti indivizi, aceasta a demonstrat ca este cea mai eficienta cale de a obtine un castig. Tocmai acest indicator, care vizeaza stimulentul unui mod mai eficient si totodata mai efectiv care sa duca la realizarea scopurilor propuse, in vederea obtinerii unui rezultat profitabil pentru efortul depus, este cheia organizarii in domeniul crimei.

Asa cum marea majoritate a oamenilor sunt interesati in a obtine mai multi bani cu mai putin efort si mai putine riscuri, si criminalii urmaresc acelasi scop final. De aceea, motivatia si organizarea de tip criminal este in mare parte asemanatoare cu aceea din afacerile legale.

Infractorii care fac parte din categoria celor ce comit infractiuni intr-un mod organizat au drept cel mai inalt nivel de organizare asa-zisul ''sindicat'', care, de fapt, este o asociatie cu caracter permanent in care infractorii opereaza intr-un mod asemanator, ca in cazul unei organizari legale de afaceri. Doar la acest inalt nivel de organizare cu asocieri de criminali pe scara larga, se poate vorbi de crima organizata, si nu la nivelul formelor mici de asociere.

In multe state, prin forta banului, crima organizata a reusit sa controleze activitatea sindicatelor si sa capete o puternica influenta politica.

Spre deosebire de banda criminala, care este un grup activ si mobil, implicat direct in activitatea criminala, sindicatul criminal este un tip relativ stabil de organizatie de afaceri. Afacerea sa este sa integreze si sa coordoneze oportunitatile existente de a comite o infractiune (crima), printr-o functionare si practica silentioase, asemeni scopurilor urmarite pe scara larga de catre marile intreprinderi, de a asigura un inalt nivel al profiturilor pentru organizatie.

Sindicatul crimei infloreste fiindca oamenii care dispun de sume mari de bani sunt dispusi sa plateasca pretul cerut pentru serviciul furnizat sau marfa vanduta. Este necesar sa fim constienti de faptul ca nimeni nu este fortat sa patroneze un sindicat al crimei si, totodata, nimeni nu este constrans public de a contribui la profituri.

De asemenea, trebuie subliniat si faptul ca sindicatul trebuie sa asigure clienti fara o publicitate prin mass-media.

Sindicatul criminalitatii organizate isi racoleaza clientii, indeosebi, prin intermediul ''rachetilor''.

Racketul, in crima organizata, reprezinta pe cel care practica sistematic estorcarea, folosind amenintari de orice fel, insa, de regula, cele mai utilizate sunt amenintarile cu privire la integritatea personala sau a proprietatii. Rachetii, de obicei, insista sa-si ia portia dintr-un procentaj al castigului.

Este important de subliniat ca operatiunile pe care rachetii le desfasoara sunt infinit mai variate, in functie de tipul de afacere pe care il tinteste. Una dintre cele mai simple formule folosite este asa numita ''asociere protectoare'', prin care criminalii cer patronilor afacerilor sa plateasca in mod regulat anumite taxa pentru privilegiul de a-si desfasura activitatile fara incidente, in spatele carora stau, de fapt, tot rachetii.

In cazul refuzului unui comerciant de a da curs unei asa zise protectii, este usor de imaginat ce i s-ar putea intampla, incepand de la spargerea geamurilor, continuand cu incendierea localului si terminand cu suprimarea acestuia sau a membrilor de familie.

Au fost deseori cazuri In care, la motivatia comerciantului ca nu castiga cat I se cere, sa sugereze acestuia ca, costurile aditionale ale ‘’protectiei’’ sa fie suportate de clienti, facand astfel profitabila afacerea atat pentru comerciant cat si pentru ‘’Asociatia protectoare’’

Acesta este, pe scurt, motivul unei aliante deloc ortodoxe dintre masina coruptiei politice si crima organizata, care caracterizeaza deseori guvernarea la nivel local si central in Romania.

Afacerile, industria si finantele sunt toate institutii competitive in cadrul ariei de operatiuni legale, dar exista, de asemenea, o arie de cerinte de marfuri si servicii nepermisa de lege si de societate. Crima organizata functioneaza in aceasta arie, ea este, de asemenea, competitiva si de aceea trebuie sa fie organizata pentru a se autoproteja.

Traficul de droguri este un alt segment unde se intrunesc elemente ale crimei organizate.

Potrivit datelor ONU oferite de agentia de stiri Mediafax, Romania ocupa un important punct pe ‘’Drumul Balcanilor’’ in traficul cu heroina. Conform U.E., ‘’Romania este un important centru de distributie pentru droguri si o tara de tranzit pe ruta nord-balcanica a drogurilor’’. De aceea, Uniunea Europeana considera ca lupta impotriva drogurilor trebuie sa fie prioritara pentru tarile candidate la aderare

CAPITOLUL II

CRIMA ORGANIZATA IN CONTEXTUL TEORIILOR CRIMINOLOGICE

Unii dintre cei mai renumiti cercetatori in domeniul stiintei criminologice, ca, de pilda, americanii George Vold si Thomas Bernard, au dat raspunsuri pe cat de veridice pe atat de interesante in ceea ce priveste unele intrebari, care vizau contextul in care poate fi pusa crima organizata in opinia teoriilor criminologice.

Asa de exemplu, una din intrebari: faptuitorii care comit infractiuni ce intra in sfera crimei organizate au un comportament care poate fi asociat cu teoriile comportamentului criminal? Explicatia comportamentului criminal, cel putin cu privire la asocierile criminale care furnizeaza bunuri si servicii ilegale, par a fi aceleasi comportamentului oricarui afacerist legal. In acest sens, criminalii realizeaza profit furnizand bunuri si servicii care sunt dorite de clienti dispusi sa plateasca pretul cerut.