Curtea cu Jurati

Imagine preview
(9/10)

Acest referat descrie Curtea cu Jurati.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

Cap.1. Organizarea si functionarea Curtii cu jurati in sistemul romanesc de drept in legislatia penala de la 1868-1938 3
Cap.2. Procedura de alegere a juratilor si competenta curtii cu jurati 5
Cap.3. Drept comparat--Curtea cu jurati in sistemele de drept actuale 8
Cap.4. Argumente pro si contra reintroducerii curtilor cu jurati in sistemul romanesc de drept 10
Bibliografie 12

Extras din document

Organizarea si functionarea Curtii cu jurati in sistemul romanesc de drept in legislatia penala de la 1868-1938

Institutia Curtii cu jurati a existat si în dreptul român la mijlocul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea,functionând după sistemul de drept al francezilor.Prin Constitutia din 1864 se prevedea înfiintarea unei curti cu jurati pe lângă fiecare curte de apel ,pentru ca apoi în anul 1868 să se înfiinteze câte o curte cu jurati în fiecare judet ,considerându-se insuficiente cele existente până la momentul respectiv.

Particularitătile Curtii cu jurati constau în faptul că aceasta nu era permanentă,neavând o existentă legală decât pe timpul cât era constituită pentru a judeca o cauză si anume de 4 ori pe an.Curtea cu jurati functiona timp de 10 zile în fiecare sesiune cu posibilitate de prelungire de până la 5 zile in următoarele cazuri:

- Dacă nu se termină toate cauzele conform art 249 C.pr.penală

- Dacă pentru cauza supusă judecătii nu este suficient pentru solutionare, termenul de 10 zile.

Dacă in sesiunea ordinară nu se solutionau toate cauzele supuse judecătii atunci se forma în cadrul aceluiasi trimestru o sesiune extraordinară.

Curtea cu Jurati,în sistemul nostru de drept , era constituită din magistrati si juriu.

În ceea ce priveste magistratii acestia erau in număr de 3:

1. presedintele cutii cu jurati care făcea parte din resortul unei curti de apel;

2. doi asesori care erau membrii ai tribunalului local si care puteau fi înlocuiti cu presedintele tribunalului când vreunul din ei ar fi fost împiedicat de a lua parte la sedintă.

Juriul era format din 12 cetăteni.Conform art 258 C.pr.penală aptitudinea generală de a fi jurat o detineau:

- românii,bărbati de 25 de ani ,având folosinta drepturilor civile,politice si de familie;

- cei ce au absolvit învătământul secundar;

- cei care aveau un venit anual imobiliar în valoare de 1500 lei;

- profesorii si institutorii;

- liber profesionistii si particularii până la clasa a II-a inclusiv

- functionarii în retragere,pensionarii cu pensia de 1500 lei anual

Se prevăd ,de asemenea, categoriile de persoane care pierd dreptul de a fi jurat si anume persoanele care au suferit o condamnare penală si cele puse sub acuzatie.Printre categoriile de persoane incapabile de a fi jurat se numărau persoanele puse sub interdictie,alienatii mintali si cei care făceau parte dintr-un consiliu judiciar.Calitatea de ministru,de membru al corpurilor legiutoare de la vremea respectivă,de prefect,judecător,ofiter al ministerului public,ofiter al politiei judiciare,militar în termen,învătător,preot de mir erau incompatibile cu statutul de jurat.Aceste incompatibilităti erau absolute,îmsă legea prevedea si alte incompatibilităti relative:

- era incompatibil cu functia de jurat orice persoană parte în proces sau care avea un anumit rol în proces,

- era incompatibil cu functia de jurat orice persoană care a mai participat în această calitate in cadrul procesului desfăsurat în aceeasi cauză,dar a cărei cercetare a fost suspendată.

Erau exclusi din listele juriului servitorii cu simbrie si cei care nu stiau să scrie si să citească româneste.Persoanele care trăiau din munca zilnică si cele care au figurat într-o altă sesiune a aceluiasi an judiciar erau legalmente scutiti de a fi jurati.

În caz de nerespectare a prevederilor legale în acest sens,sanctiunea aplicabilă era anularea verdictului de culpabilitate,la care ar fi luat parte un jurat ce nu ar fi avut aptitudinea generală sau care ar fi fost într-unul din cazurile de decădere,incapacitate sau incompatibilitate.

În 1868 au luat fiinţă în întreaga ţară Curţile cu Juraţi, care judecau: delictele politice, de presă şi crimele. Curtea de Juraţi se compunea dintr-un prezidiu format din 3 juraţi (preşedintele fiind judecător de curte de apel, iar ceilalţi doi membri judecători la tribunalul districtului) şi o comisie de 12 juraţi aleşi dintre cetăţenii judeţului. În 1938, după instaurarea dictaturii regale, curţile cu juraţi din întreaga ţară au fost desfiinţate, atribuţiile lor fiind preluate de către alte instanţe.

Procedura de alegere a juratilor si competenta curtii cu jurati

În scopul constituirii juriului care intra în componenta curtii cu jurati trebuiau îndeplinite trei operatiuni: formarea listelor trienală si suplimentară ,tragerea la sorti a listei de sesiune si apoi, juriul de judecată sau comisiunea juratilor. În ceea ce priveste rolul juriului in timpul dezbaterilor,acestia au misiunea de asculta dezbaterile,de a lua notite,cu permisiunea presedintelui poate adresa întrebări martorilor.De asemenea membrii juriului nu aveau voie să-si exteriorizeze opinia formată în momentul în care luau cuvântul.

Competenta curtii cu jurati,ratione personae se întindea asupra tuturor persoanelor care au comis o crimă sau un delict de presă.Ca exceptie,crimele comise de minori nu intră în competenta curtii cu jurati, afară de cazul în care sunt savârsite în complicitate cu un major.

Ratione materiae ,competenta curtii cu jurati se extindea asupra tuturor crimelor ,delictelor politice si a celor de presă.

Curtea cu jurati avea obligatia să judece o cauză numai în urma trimiterii de către judecătorul de instructie. Avea ,de asemenea,competenta de a judeca si unele delicte electorale,dar si orice delict sau contraventie în cazul în care se trimitea spre solutionare curtii o cauză initial, considerată crimă,iar în urma dezbaterilor curtea decidea că nu este o crimă,ci un delict sau o contraventie.In acest caz,curtea cu jurati pronunta pedeapsa,desi nu avea competenta să judece astfel de cauză,bucurându-se de plenitudinea jurisdictiei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Curtea cu Jurati.doc

Alte informatii

Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative , Specializare Drept